Acasă Știri Clanurile interlope, de la influenta locala, la fenomen care atenteaza la siguranta...

Clanurile interlope, de la influenta locala, la fenomen care atenteaza la siguranta nationala

DISTRIBUIȚI

104878 – 18102011 – Nu e putine ori, în media este folosită sintagma ”clanurile  interlope fac legea”, iar aceasta în contextul în care cazurile mediatizate ajung de notorietate natională. Din păcate, episoadele de acest gen tind să fie din ce în ce mai frecvente, până la amploarea unui fenomen, atât de pregnant încât s-a ajuns la realizarea unei hărti a clanurilor interlope care actionează în România. Cele mai multe astfel de grupări sunt în Bucuresti, unde fiecare sector este stăpânit de mai multe clanuri. Nici marile municipii nu ocolesc răbufnirile cu bâte, săbii si topoare în plină stradă. Una dintre cauzele amplificării acestor situatii de agresivitate publică sunt sentintele blânde,, de câteva sute de lei amendă pentru tulburarea linistii publice ori închisoarea cu suspendare.

 

Care zădărnicesc munca politistilor si procurorilor. La Bilantul activitătii pentru anul 2010, presedintele Traian Băsescu a cerut MAI tolerantă zero fată de manifestările clanurilor interlope. Mass-media a realizat, la sfârsitul anului trecut, o hartă a clanurilor interlope din România. Analiza fenomentului include cele mai cunoscute clanuri care actionează pe teritoriul României, dar nu are pretentia că a epuizat subiectul.

BUCUREŞTI

Fane Spoitoru, pe numele său adevărat Ion Titisor, a petrecut înainte de Revoluţie 12 ani în închisoare. După aceea, a fost condamnat pentru diferite infracţiuni: complicitate la tâlhărie, încălcare a regimului emigraţiei. În 2003 a fost eliberat si s-a asezat la casa lui, căsătorindu-se cu Elena, o fostă picolită de la Sexy Club. În 2006, la sfârsitul unei emisiuni de la OTV la care fusese invitat, a declarat că nu mai are legături cu „lumea interlopă”. Spoitoru si-a reluat declaratiile de atunci si în 2008. El a pozat într-un om cumsecade: „Sunt un om linistit, care nu mai vrea să-si asocieze numele cu niciun scandal”. Chiar dacă era lui a trecut, se spune că încă mai are „afaceri” în zonă, afaceri care-l ajută să-şi întreţină vila de lux din Pipera şi limuzina Mercedes S600.

Arestarea lui Spoitoru a făcut posibilă afirmarea altor interlopi, fraţii Ion şi Vasile Balint, şefii clanului Cămătaru. Fraţii Cămătaru au fost arestaţi în 2004 pentru şantaj, proxenetism, înşelăciune, cămătărie si sechestrare de persoane. Nuţu Cămătaru (Ion Balint) a părăsit în iunie 2010 închisoarea Jilava.

Eliberarea sa a fost un motiv de bucurie pentru el şi apropiaţii săi, care au pregătit sute de porumbei pe care i-au eliberat în cinstea interlopului. Nuţu Cămătaru şi-a făcut ieşirea din închisoare pe un armăsar negru, pur sânge. Totodată, Nuţu Cămătaru a primit 3.200 de euro de la statul român după ce a depus o plângere la CEDO. Instanţa europeană a decis să îi plătească această sumă cămătarului ca daune morale deoarece statul român a încălcat dreptul la un proces de durată rezonabilă, Cămătaru fiind judecat între 1996 şi 2004. În prezent, Nutu vrea să se apuce de afaceri în centrul istoric, unde este interesat să îsi cumpere o cârciumă. În schimb, Sile Cămătaru se află în continuare la Jilava, unde ispăseste o pedeapsă de 13 ani.

Un alt interlop greu este Fane Căpăţână. După ce a făcut afaceri cu valută, s-a reprofilat pe prădarea de TIR-uri. Cu o legitimaţie de poliţist falsă oprea camioanele, îi dădea pe şoferi jos din cabină şi apoi pleca cu camionul încărcat cu marfă. Deşi conducea o reţea bine organizată, interlopului îi plăcea să „lucreze” efectiv: aşa a fost prins la locul faptei, iar acum este în închisoare.

Sectorul 1

Clanul Gemenii împărtea teroare în sectorul 1 din Bucuresti (Chitila, Bucurestii Noi, Giulesti). Principala lor activitate era furtul de masini de lux. Clanul a devenit celebru când a sterpelit limuzina lui Gigi Becali, pe care acesta a recuperate-o prin mijloace neortodoxe. În acest moment, toti cei patru fraţi sunt închişi pentru tâlhărie, omor sau sechestrare de persoane. Familia lui Sandu Geamănu, acuzat de omor deosebit de grav si violare de domiciliu, arestat preventiv în acest moment, sustine că interlopul s-a pocăit după ce Hristos i s-a arătat în vis. Casa lui Geamănu arată acum ca o biserică, mai toti membrii familiei fiind, mai nou, penticostali.

Clanul lui Sadoveanu (numit si clanul Belgienilor) operează în acelasi sector, dar si în Ilfov, si este condus de Cristian Mitrache, zis si Sadoveanu. Gruparea face trafic de carne vie si proxenetism, organizează răpiri, furturi de masini sau din locuinte, trafic de droguri si tâlhării. La începutul acestui an, zece membri ai grupării au fost arestati, inclusiv doi dintre lideri: Cupăr si Remus Mincă. Pentru alti zece membri, judecătorii au refuzat să emită mandate de arestare, ceea ce i-a nemultumit pe procurorii care s-au ocupat de caz.

Locuiesc în zonă, dar au dominciliul şi grosul „afacerilor” aici, componenţii clanului Buba, care stăpânesc afacerile necurate cu locuri de veci şi pompe funebre.

De asemenea, gaşca lui Capone stă la Chiliman în sector şi acţionează nestingheriţi de rivali sau poliţie în Gara de Nord, solicitând taxe de protecţie şi „controlând” taximetria clandestină. Tîlhăriile mărunte, curvele de la Gară şi furturile din şi de maşini (turisme, nu limuzine) sunt sub patronajul clanului Domnu.

Sectorul 2

Clanul Duduienilor face legea în sectorul 2, în mod special în Pantelimon. Se ocupă de prostitutie, cămătărie, santaj, trafic de droguri si furturi din locuinte. De asemenea, cu mai multe automobile BMW, Duduienii atacau din mers camioanele încărcate cu marfă, în zona Şindriliţa – Afumaţi. Atacurile cu săbii, topoare şi pistoale fac si ele parte din arsenalul grupării. În 2008 nu mai putin de 31 de membri ai clanului au fost arestati, dar Curtea de Apel Bucuresti i-a pus pe toti, treptat, în libertate. În 2006, ei au încercat să îi vândă o vilă cu acte false antrenorului de fotbal Anghel Iordănescu. Câtiva dintre ei au fost retinuti în octombrie 2010 după ce au jefuit mai multi bărbati pasionati de pescuit. Ei se foloseau de un bătrânel si de un copil: bătrânelul îi tinea de vorbă pe pescari, în timp ce copilul urca în masinile victimelor si fura portofelele, gentile si cheile de la locuinte. Tâlharii intrau apoi în casele oamenilor si furau bani si obiecte de valoare. Gheorghe Văduva, zis Albert, un lider al clanului mafiot, a fost prins de poliţiştii români şi cehi în martie 2011, la Praga. Interlopul, dat în urmărire internaţională pentru omor deosebit de grav încă din 2006, era pe locul patru pe lista celor mai căutati infractori întocmită de Poliţia Română. Însă multi lideri ai grupării sunt în continuare în libertate.

O altă grupare din sectorul 2, specializată în traficul de droguri, cămătărie, furt din magazine si santaj, este clanul Caran, condus de Mitu al lui Caran. Membrii clanului au sechestrat si au jefuit mai multi sportivi din Buftea, precum si un om de afaceri din Cernica. În prezent, doar Fane Caran este în puscărie, restul capilor fiind liberi.

Gheorghe Răducanu, celebrul lider al galeriei Rapid-mai cunoscut ca Gigi Corsicanu, răspunde de zona angrourilor Europa şi Niro, făcând legea printre chinezi.

Sectorul 3

Clanul Chira este o grupare interlopă puternică din sectorul 3. În CV-ul mafiotilor se regăsesc infractiuni precum răpire de persoane, santaj, proxenetism, afaceri ilegale cu fier vechi, trafic de droguri si extorcare. Un membru al clanului a violat în 2008 o tânără din Ialomita, iar alti mafioti, înarmati cu săbii, au snopit în bătaie un angajat BGS. Tot în 2008, un interlop al grupării a tras cu o puscă în politisti, în cartierul Colentina. În urmă cu trei ani, în urma unor descinderi, jumătate din clanul Chira a ajuns după gratii.

În sectorul 3 este influent si clanul Pietroi. Condus de Vasile Fierbântu (Sile Pietroi), clanul s-a implicat în actiuni precum tâlhărie, lipsire de libertate, santaj si bătăi. În 2008, 16 membri au ajuns după gratii, inclusiv Sile Pietroi. Când a fost ridicat de politie, el avea asupra sa două arme: una cu gaz si cealaltă cu bile. La o zi după ce a fost prins, Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea lui şi a altor opt membri din clan pe motiv că nu reprezintă pericol social. Din păcate, magistratii s-au înselat si de această dată. În vara lui 2010, Sile alături de alti 20 de indivizi au spart o cafenea din complexul Alba din sectorul 3 al Capitalei folosind baroase, flexuri si alte unelte. Ei au distrus o scară si au spart geamurile (mafiotii aveau un conflict mai vechi cu patronul localului). Nici de această dată interlopii nu au ajuns după gratii.
Tot în sectorul lui Negoită actionează si clanul Burtea (zis si al Brătienilor), care se ocupă de afaceri ilegale cu fier vechi. Un alt clan din sectorul 3 (Balta Albă) este Cuza, condus de Nelu Cuza, proprietarul strandului Trei Ligheane (Titan) şi al discotecii din incinta complexului. Gruparea se ocupă de prostituţie şi trafic de droguri (distribuiau cocaină si ecstasy în barurile si cluburile de lux din Dorobanti sau Piata Romană).

Sectorul 4

În sectorul 4, mai ales în Berceni, activează clanul Sportivilor, numiti astfel deoarece unii făceau parte din galeria echipei de fotbal Steaua, iar altii erau foşti boxeri, luptători sau rugbişti. Taxele de protectie sunt specialitatea grupării cunoscute pentru acte de o cruzime înfiorătoare. Adesea îsi torturau victimele, rupându-le mâinile si picioarele, sau le aplicau electrosocuri. Sportivii se pricep si la infracţiuni informatice si fraude cu cărţi de credit. În 2005 au fost trimişi în judecată pentru taxă de protecţie, cămătărie, tentative de omor, tâlhărie, vătămare corporală la comandă, recuperarea unor datorii reale sau fictive, violare de domiciliu şi şantaj. Au stat în arest pentru puţin timp, iar apoi au fost eliberati. Blândetea justitiei nu i-a transformat pe Sportivi în sfinti: nu s-au cumintit, ci si-au continuat actiunile ilegale. În 2010, ei au distrus o masină, au vandalizat o casă din Berceni si au atacat o grupare rivală cu bâte, pietre si pistoale cu bile de cauciuc. Scandalul a pornit de la o taxă de protectie de 50.000 de euro pe care o revendicau Sportivii. Abia în mai 2011, liderul galeriei steliste Gheorghe Mustată a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti la trei ani de puscărie. În proces a fost judecat alături de alte 41 de persoane din clanul său. Jumătate dintre acestia au fost achitati de judecători.

Cunoscutul manelist Florin Salam este un lăutar care onorează mereu chefurile celor din clanul Sportivilor.

Clanul Gruia este stăpân peste o parte din sectorul 4, acesta operând în zona Progresul. Comertul cu fier vechi, furturile, recuperările de datorii si taxele de protectie sunt specialitatea grupării. Liderul clanului, ţiganul Gruia Zamfir-zis Foreman, a fost încarcerat pentru tâlhărie, în locul său fiind acum fiul său, Regaster Zamfir-zis Jack, specializat în metoda „Maradona” şi furtul de maşini.

Tot în zonă, specialişti în taxe de protecţie sunt Toboşarii şi oamenii lui Benga.

Sectorul 5

Clanul Stoacă operează în sectorul 5 al Capitalei, mai ales în Ferentari. Gruparea condusă de Ion al lui Ştoacă (Ion Vinea) este una dintre cele mai mari retele de trafic de heroină din Bucuresti. Alte activităti preferate de membrii acestui clan sunt proxenetismul, şantajul şi cămătăria. Totodată, clanul Stoacă furniza droguri consumatorilor din alte zone ale tării, în special din judetul Timis, si actiona si în sectorul 4 din Bucuresti, vânzând droguri în zone precum Şoseaua Giurgiului, Piaţa Reşiţa sau Bulevardul Obregia. O parte din membrii clanului au fost retinuti de procurori în luna aprilie a acestui an. Celebrul proxenet Ştoacă are cele mai faine curve, la nurii cărora râvnesc chiar şi români cu nume, ca fotbalişti de la Steaua sau Dinamo, de exemplu. Clanul a devenit extrem de puternic şi după ce s-a înfrăţit, pentru extinderea traficului de heroină, cu Clanul Sportivilor.

Altă grupare mafiotă din sectorul 5, ridicată mai ales după decăderea Cămătarilor, este clanul lui Pian, care „cântă” în cartierul Rahova. Interlopii din reţea sunt specializati în tâlhărie, cămătărie si santaj.

Sectorul 6

Taxele pe locurile de veci, proxenetismul şi recuperările sunt pâinea interlopilor din cartierele Militari şi Crângaşi. Cunoscut pentru scandalurile din mall-uri şi devenit celebru după furtul de arme de la Ciorogârla, luptătorul profesionist Eugen Preda era jupân în sectorul 6. Clanul Luptătorilor, condus de Preda, a fost destructurat la sfârşitul anului 2009, atunci când au fost arestaţi cei mai importanţi membri. Atât Eugen, cât şi fratele lui, Adrian, au fost reţinuţi pentru că au coordonat cel mai mare furt de armament comis vreodată în România – furtul de la Ciorogârla.

Clanul Vasiloi, condus de Gheorghe Dincă şi Vasile Dincă (tată si fiu), actionează tot în sectorul 6. Ei se ocupă cu traficul de persoane, taxe de protecţie şi recuperări de datorii reale sau fictive. Cei doi detin şi acţiuni la firma Ilcor, care se ocupă cu ridicarea maşinilor din sectorul 6.

Clanul lui Buba, condus de Adrian Tuli, este specializat în taxe de protecţie, proxenetism, recuperări si în perceperea de taxe suplimentare pentru locurile de veci din cimitirul „Sfânta Vineri“.

Aici, la Poteraş, îşi mai fac de „lucru” gaşca lui Vali Nebunu sau gruparea lui Pârcălab.

Ca statistici ale infracţiunilor, Bucureştiul conduce detaşat la toate categoriile. În primele luni ale acestui an, în Capitală au fost înregistrate un total de peste 18.000 de fapte penale.

MUNTENIA SI OLTENIA

DÂMBOVIŢA

Oraşul Târgovişte este sub stăpânirea clanului Ghenosu, care se ocupă de trafic de persoane, atacuri armate, furturi, falsificare de carduri, taxe de protectie, cămătărie, proxenetism (trimiteau fete în Irlanda). În septembrie 2010, liderul clanului, Florin Pârjol, a fost condamnat la sapte ani de închisoare pentru loviri, violentă, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. El mai ajunsese după gratii într-un dosar de crimă organizată specializată în falsificarea de carduri, dar fusese eliberat câteva luni mai târziu, mituindu-l pe judecătorul care se ocupa de caz, Dumitru Rebegea. Un alt lider al grupării este Florin Ghinea, care este în prezent judecat de Tribunalul Dâmbovita. La sfârsitul lunii mai, Ionut Cobianu Mitroi, un tânar de 22 de ani din Târgoviste, membru al grupării Ghenosu, a fost prins în fata Tribunalului Dâmbovita având asupra sa un pistol. Se pare că tânărul voia să îl împuste pe unul dintre martotii din dosarul în care este judecat Florin Ghinea. Clanul Ghenosu are legături atât cu clanul Cordunenilor, cât şi cu cel al Cămătarilor. Un alt membru al clanului, George Uţă, a băgat în comă un poliţist, Dănuţ Oprea. Poliţistul se afla într-un bar din Târgovişte, frecventat de membrii clanului, pentru a observa dacă se consumă stupefiante. Uţă l-a lovit pe poliţist cu o sticlă în cap, iar acesta a intrat în comă. Dănuţ Oprea a supravieţuit, dar se află în spital. La începutul lunii iunie starea lui s-a înrăutătit si a fost transferat la Spitalul Floreasca din Capitală, la sectia de terapie intensivă. Pe de altă parte, agresorul politistului, zis Danezu, se află în arest preventiv la penitenciarul de maximă sigurantă Mărgineni. Nici acum, la zece luni de la fapta sa, interlopul nu si-a aflat încă pedeapsa: procesul este în continuare pe rol la Tribunalul Dâmbovita.

Tot în Târgoviste actionează si clanul lui Deju (Vasile Moise, consilier PDL în Consiliul Judetean Dâmbovita, urmărit penal de procurori în prezent deoarece a folosit o diplomă falsă de BAC pentru a se înscrie la facultate), clanul lui Melania si clanul Drăgoi. Liderul acesteia din urmă, Constantin Drăgoi, este arestat pentru afaceri prin care statul a fost păgubit cu un milion de euro. În timpul alegerilor prezidentiale din anul 2009, liderii acestor clanuri au actionat în mai multe cartiere din Târgoviste pentru a aduce persoane de etnie romă la vot pentru a-si pune stampila pe Traian Băsescu.

ARGEŞ

Piteştiul este stăpânit de numeroase clanuri: Titoaşcă, Cârciumaru, Căldăraru, Baradiu, Cocoroadă, Versace, Oancea si Ciprienii. Liderii clanului Titoaşcă sunt fraţii Cornel şi Alexandru, apropiati ai manelistului Adi Minune, ei fiind influenti în cartierul Găvana. Clanul este cunoscut pentru scandaluri, bătăi dure aplicate unor taximetristi sau unor agenti de pază şi pentru cămătărie. În mai 2009, Cornel a bătut cu ranga într-o frizerie un fost campion national la judo. El a făcut ceva puscărie prin 2009, dar a iesit la scurt timp. Acum este liber si jură că este un familist convins si că nu se mai ocupă de ilegalităti. Nici Titoască junior, Alexandru, nu stă departe de scandaluri. În luna martie a acestui an el a bătut un tânăr care era elev la Scoala de Subofiteri Jandarmi din Drăgăsani până l-a băgat în comă. Retinut de politie, el a spart un geam si a amenintat că îi va tăia pe oamenii legii cu un ciob. Pentru faptele sale Alexandru nu a făcut închisoare, ci doar s-a ales cu un dosar de cercetare penală.

Dan Cârciumaru, fost luptător de performanţă, este cunoscut “pentru genorizitatea” cu care împarte legea pumnului, fiind implicat în mai multe scandaluri. Bărbatul stă în cartierul Banatului si i s-a dus vorba că are cel mai greu pumn dintre toti smecherii din orasul argesean. Cârciumaru are legături cu gruparea Piele din Râmnicu Vâlcea, nasul său fiind Dumitru Iordache (liderul retelei).

Fraţii Sorin si Marian Căldăraru, şi ei foşti luptători, acum bodyguarzi, sunt mai degrabă bătăuşi decât interlopi. Cu ani în urmă, au fost implicaţi si în afaceri “mărunte”, mai precis bişniţă.

Fraţii Cocoroadă din cartierul Găvana au la activ spargeri de locuinţe, permise de conducere obţinute ilegal şi o listă de scandaluri violente.

Versace (Gheorghe Marin pe numele său adevărat) a făcut parte din clanul Titoaşcă, dar s-a desprins de cei doi frati, iar acum percepe taxe de protecţie alături de grupul său. Interlopul actionează în cartierul Găvana.

Un alt clan din Pitesti, specializat în perceperea taxelor de protectie, bătăi în plină stradă si proxenetism este gruparea Ciprianilor. În octombrie anul trecut doi indivizi din clan l-au bătut în stradă pe fiul unui politist pentru că acesta a refuzat să le plătească 200 de lei.

Clanul Oancea din Piteşti, arestat în 2007 pentru trafic de persoane şi prostituţie, îsi desfăsoară în continuare afacerile ilegale din spatele gratiilor Penitenciarului Colibaşi. Ei comunică fără restricţii cu cei din afară, reuşind astfel să îi coordoneze pe membrii liberi ai grupării să facă treaba în locul lor.

Costesti

Micul oras Costesti din judetul Arges este terorizat de membrii unui grup care îsi spun Spartanii. Băietii se pricep la scandaluri, bătăi în baruri si discoteci, distrugeri de bunuri (masini, localuri), sicanări în trafic. Membrii clanului nu au ezitat să bată chiar si femei. Trei dintre ei – Florin Burtea, Gabriel Stoica si Florin Dinculescu – au fost închisi câteva luni (din iunie până în noiembrie 2009). Apoi, magistratii i-au eliberat. Florin Burtea a fost arestat din nou în martie 2011 pentru că nu a respectat interdictia de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe perioada cercetărilor. Cei mai multi membri ai grupării sunt cercetati în stare de libertate.

PRAHOVA

În Prahova, aşa cum o arată şi statistica Poliţiei Românie, în top sunt infracţiunile industriale. Interlopii prahoveni sunt mai puţini excentrici şi mai firavi, trăind mai mereu la umbra „vecinilor” din Bucureşti, Ilfov sau Braşov. Toamna anului trecut, Ploieştiul fierbea după ce poliţiştii, la îndemnul procurorilor DIICOT, au dat iama prin doua grupări importante infracţionale prahovene, cele conduse de Nicolai Bârsan şi, respectiv, Nicolae Manea. Numiţii, precum şi gealaţi de-ai lor, “lucrau” cu cardul. Ei s-au făcut vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire grup infracţional organizat, acces ilegal la sistemele informatice, deţinere de echipamente în vederea falsificarii de instrumente de plată electronice, retragere ilegală de numerar. Cele mai importante lovituri le-au dat în perioada 2008 – 2010, prin Austria, Cehia, Belgia, Olanda, Grecia şi Portugalia.

“Republica”, la cheremul lui Austrianu

Violent şi sprijinit de un număr important de fomişti gata să dea cu cuţitul, mare parte rude, Sandu Zamfir, zis Austrianu, ajunsese să facă legea pumnului în Ploieşti. În faţa lui nu stăteau nici Meri, nici Vulpaşin, faima de bătăuş îngrozindu-i chiar şi pe bătăuşii clanului Ghiompirică. Zamfir datora supremaţia şi datorită relaţiilor de “afaceri” şi prietenie cu care era legat de Florin Pârjol, zis Ghenosu. Împreună, cei doi erau legaţi amical de Cordunenii din Iaşi, Oneaţă, dar şi Nuţu Cămătaru. În Ploieşti, Austrianu era legat de Nicopole, un alt interlop violent care şi-a găsit sfârşitul, anul trecut, într-un teribil accident rutier. Nicopole şi un nepot de-al Austrainului au murit striviţi între fiarele contorsionate ale unui BMW X5.

Pentru că a sărit de mai multe ori calul, Austrianu a fost săltat de poliţişti în iarna lui 2009, iar de atunci este în puşcărie, la Mărgineni. Împreună cu el sunt jumătate dintre tovarăşii cu care fura, ameninţa, şantaja sau tâlhărea locuitori ai “Republicii”. La un moment dat, contra sumei de 20.000 de euro, interlopul ploieştean a fost eliberat, pentru a fi judecat de tentativă de omor în libertate!, de judecătorul şpăgar Dumitru Rebegea. Magistratul ar fi obţinut şi eliberarea lui Ghenosu, contra sumei de 10.000 de euro.

Alţi scandalagii prahoveni, cu statut de interlop, sunt Nicoale Gălăţeanu, zis Raşpa, şi Ion Bahoi.

ILFOV

După notorietate şi amploarea reţelei, clanul Belgienilor poate fi socotit cel mai importnat din Ilfov. Asta pentru că temuţii traficanţi de droguri şi stăpâni ai prostituatelor de pe Centură îşi au domiciliul în Tunari, lângă Pipera. Totuşi, activităţile infracţionale sunt efectuate, preponderent, în Bucureşti.

Şi Pietroi este interlop important din Ilfov şi, spre deosebire de Belgieni, nu se dă în lături să „lucreze” la ţară: zonele controlate fiind Glina şi Popeşti Leordeni.

„Luptătorii”, acum fără liderii Adrian şi Eugen Preda, controlează zona de sud-vest a Capitalei, care cuprinde şi comunele ilfovene Ciorogârla, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti, Roşu.  Ţiganii conduşi de Geamănu care fură limuzine din Capitală le ascund la Chitila.

Clanurile Caran, Mogoş şi Tostaua au „acoperire” în estul Bucureştiului, în Voluntari, Pantelimon, Dobroeşti.

În Afumaţi se ridică deja mafia chineză şi se anunţă vremuri agitate în nord-est şi nu numai.

GIURGIU

În Giurgiu, la putere se află clanul Butoane, în fruntea căruia se află Octavian Grecu, despre care presa giurgiuveană a scris că l-a ajutat pe actualul primar, Lucian Iliescu (PNL), să ajungă la putere.  Cei de la Butoane sunt regi peste cămătărie, proxenetism, taxe de protecţie şi trafic de influenţă, iar datorită legăturilor cu lumea politică au fost protejati de bratul legii.

Înainte de ridicarea bandei lui Butoane, cea mai vestită gască din Giurgiu era cea numită File, care se ocupă de proxenetism. Aceasta a intrat într-un con de umbră după alegerile locale din 2008, când Butoane l-a scos din joc pe File. Din cauza rivalitătii dintre cele două clanuri, membrii săi s-au bătut cu bâte si săbii în fata cazinoului din oras, ziua în amiaza mare. Bătaia a pornit din cauza unui om influent din Giurgiu, care are datorii la ambele grupări.

O altă bandă din orasul de la Dunăre este cea a lui Mure.

BUZĂU

În Buzău domină clanul lui Feraru. Costel Feraru şi fratele său, Fănel Tudor-zis Lighioaie, au fost capii unei reţele de proxenetism. În perioada 2005-2010, aceştia au racolat şi au trimis la prostituţie în Spania mai multe tinere. Iniţial, fetelor le erau promise locuri de muncă, dar odată ajunse în Spania erau puse să se prostitueze, banii revenind capilor reţelei. Anul trecut au fost arestati mai multi membri ai grupării.

Un alt clan din Buzău este cel al lui Tudor Donică, zis Ciulică. În aprilie 2011, Ciulică a fost snopit în bătaie într-o toaletă din Galati de o grupare rivală.

BRĂILA

Titel Crăcanatu este cel care dictează legea “dinte pentru dinte” în cartierele Brăilei. Gruparea sa se ocupă de perceperea de taxe de protectie. În lupta pentru câştigarea zonelor de influenţă a fost implicat şi interlopul Nicu Ţăranu, cel tăiat de locotenenţii lui Crăcănatu, şi care, pentru a se răzbuna, şi-a pus locotenenţii să-l împuşte pe rival. Dar cei doi s-au împăcat în vara lui 2010 la botezul lui Gabi Cioară, un apropiat al lumii interlope. Recent, Crăcănatu si-a extins afacerile în Constanta: violări de domiciliu, înselarea unor bătrâni pe care i-au lăsat fără apartamente.

Un alt clan interlop este cel al fratilor Titi si Ionel Sgârcitu. Printre ocupatiile lor favorite se numără cămătăria, santajul, bătăile sau escrocheriile prin care au pus mâna pe casele unor naivi din Brăila, cu ajutorul unor notari. Acum, ei sunt judecati în libertate pentru santaj si ultraj contra bunelor moravuri. Chiar si asa, cei doi cămătari nu s-au potolit, iar în aprilie 2010 au bătut un martor chiar pe holurile tribunalului. Pentru această faptă au fost amendati cu doar 200 de lei fiecare. Titi Sgîrcitu este prieten la cataramă cu şeful Poliţiei Brăila, Cătălin Chivu, alături de care a câştigat la LOTO în 2005. Dacă te uiţi pe statistica poliţiştilor, ori Brăila este un oraş mai liniştit ca Lausanne, ori amiciţia dintre autorităţi şi interlopi e mai mult decât atât.

Unul dintre cei mai cunoscuţi interlopi din Brăila, Cocoş Băncuţă, 53 de ani, zis Oaie, fost lider al Partidei Rromilor şi chiar candidat la primăria acestei urbe, conducătorul clanului cu acelaşi nume, apropiat al temutului Titel Crăcănatu, şi-a mutat de mai bine de un an afacerile necurate în Constanţa. Surprinzător, grupările locale l-au primit fără probleme, neexistând nici un fel de tensiuni sau lupte pentru delimitarea teritoriilor, ceea ce înseamnă că mai există loc la malul Mării Negre pentru clanuri mafiote. Mai mult, noii veniţi (Cocoş, Didina, Vasile, Alfred, Ion şi toţi ceilalţi membri ai clanului Băncuţă) au acumulat deja mai multe dosare penale, pentru comiterea unor infracţiuniu precum violarea de domiciliu din 2 februarie anul acesta ori complicitatea la înşelăciuni din primăvara lui 2009 în celebrul scandal al grupării de escroci care a lăsat mai mulţi bătrâni din oraşele judeţului dobrogean fără apartamente. Spre uşurarea poliţiştilor şi procurorilor brăileni, care au dus un război greu şi de durată cu fracţiunea mafiei ţigăneşti ajunsă acum la Constanţa, membrii ei au renunţat la răfuielile sângeroase, soldate inclusiv cu omoruri şi escrocheriile din Brăila, unde au fost condamnaţi de mai multe ori pentru diverse infracţiuni, şi acum se axează pe tot felul de şmenuri. Cocoş a fost nevoit să renunţe la toate afacerile din oraşul dunărean după ce unul din nepoţii săi, Stivensen Băncuţă l-a ucis în seara zilei de 7 ianuarie 2000 cu mai multe lovituri de cuţit în inimă pe unul din membrii clanului rival Buricea. Autorul omorului şi-a petrecut relaxat timpul mai mult prin spitalele de psihiatrie din Buzău şi Bucureşti, de unde ieşea când avea chef, după ce diverşi oameni-cheie din interiorul sistemului judiciar au fost mituiţi corespunzător. Afacerile nu erau puţine, ci de ordinul milioanelor de euro, căci aveau o avere uriaşă cuprinzând printre altele terase, hoteluri, un cazino, magazine. Capii familiei, Didina şi Cocoş Băncuţă deşi şi-au angajat o armată de bodyguarzi n-au putut rezista prea mult, începând să-şi lichideze afacerile, speriaţi de ameninţările transmise de clanul Buricea şi de staborul de acasă. Ceea ce s-a şi întâmplat. Hotelul, apoi cazinoul ’’Cocoşul de Aur’’, mai multe vile, terenuri din municipiul şi judeţul Brăila, au fost rapid vândute.

CĂLĂRAŞI

Clanurile Chirmus si Buriga din Călărasi sunt două dintre grupările infractionale nou apărute pe harta interlopilor din România. În aprilie 2011, membrii celor două clanuri s-au luat la bătaie în plină stradă, cu săbii, bâte, cutite, pietre si pistoale. În jur de 50 de persoane au fost implicate în această reglare de conturi.

Alte grupări infractionale din Călărasi, care si-au împărtit prostituatele din oras, sunt clanul Budrigan – Calea – Zăbălaru şi clanul lui Calu.

Până de curând, în Călăraşi a operat si Z. Daniel, implicat în trafic internaţional de droguri şi distribuţia de haşiş. În urma unui flagrant delict, el a fost prins de poliţie în 2009. Costel Vlad, poreclit Ţaganu, este şi el un cunoscut al lumii interlope din Călăraşi, specializat în furturi şi spargeri de locuinţe. La începutul lui 2010 a ajuns după gratii alături de alţi membri ai grupării sale, condamnat fiind pentru proxenetism si lovituri cauzatoare de moarte. Tot în Călărasi a functionat până în vara anului 2010 si clanul Tostaua, când procurorii i-au trimis în instantă pe membrii grupării, acuzati că au omorât un bărbat după ce l-au bătut cu sălbăticie.

IALOMIŢA

În Slobozia a activat până anul trecut clanul Frusin, specializat în reglări de conturi şi bătăi în plină stradă. După ce au fost arestaţi pentru mai multe infracţiuni (inclusive tentativă de omor), o parte din membrii clanului s-au putut bucura de îngăduinţa judecătorilor din Slobozia care au înlocuit acuzaţia de tentativă de omor cu complicitate la vătămare corporală gravă, diminuând astfel pedepsele. Astfel, acuzat iniţial de tentativă de omor, Toma Gheoghe-zis Gigi Piticu a fost condamnat de judecătorii slobozeni la numai 4 ani de închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de complicitate la vătămare corporală gravă. Anchetatorii au fost indignati de mila nejustificată pe care au arătat-o magistratii fată de una dintre cele mai periculoase grupări din Ialomita.

În 2007, clanul Hoisan din cartierul Bora din Slobozia i-au atacat cu bâte, răngi si topoare pe mai multi membri ai clanului Dinca, o grupare rivală din acelasi oras. Hoisanii au devastat trei locuinte si au agresat un tânăr de 22 de ani. În acelasi an, cei din clanul Dincă au pichetat Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, susţinând că sunt terorizati de clanul rival si că autoritătile nu fac nimic. Alte două grupări care se încaieră în Slobozia de fiecare dată când se iveste ocazia, folosind tot soiul de arme de la furci si coase la răngi si topoare sunt clanurile Blondu si Mustafa.

OLTENIA

OLT

În Slatina a făcut legea ani de zile Bercea Mondialul. Pe numele său real Sandu Anghel, interlopul se află la ora actuală în arest si este judecat de Tribunalul Olt, fiind acuzat că si-a înjunghiat propriul nepot, Ionut Anghel (zis si Mercedes). Asul din mâneca lui Bercea este că interlopul are relaţii bune cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu. Acesta din urmă a botezat-o pe nepoata interlopului. De afaceri ilegale se ocupă si alti membri ai clanului, dar majoritatea sunt liberi. Gheoghe Anghel, zis Felix, fratele lui Bercea, este urmărit penal pentru evaziune fiscală si spălare de bani. El a fugit de acasă în timpul perchezitiilor procurorilor. De altfel, în ultimii cinci ani, diferiti membri ai familiei lui Bercea au fost cercetaţi de Poliţia Olt, în aproximativ 120 de dosare penale.

Un alt clan din Slatina este Curt, condus de Toni Curt, zis Bahoi. Gruparea se ocupă de trafic de masini furate, bătăi, bisnită, schimb de valută, spălare de bani si distrugeri. Cel mai adesea, au fost doar amendati pentru scandalurile provocate. În 2007, Alexandru Curt, un tânăr de 19 ani, a accidentat grav pe trecerea de pietoni o femeie în vârstă, iar apoi a fugit de la locul accidentului. Femeia nu a vrut să îl dea în judecată pe interlop, care s-a ales doar cu un dosar penal pe numele său, fără să fie pedepsit cu adevărat pentru fapta sa. În iarna anului 2009, în timpul alegerilor locale din Găneasa, judetul Olt, membrii clanului Curt au început să terorizeze localitatea pentru a-i determina pe oameni să voteze cu Dumitru Costea (PDL). Au tras mai multe focuri de armă si au si bătut câtiva localnici. Membrii clanului nu au ajuns până acum la închisoare.

Gruparea Cosmeleată, condusă de Mircea Cosmeleată, se ocupă de falsificare de carduri. În octombrie 2010 procurorii au cerut arestarea preventivă pentru 29 de zile, dar judecătorii au avut altă părere si l-au lăsat să plece linistit acasă. Pentru a demonstra că nu se află în puscărie, Cosmeleată a făcut un tur prin redactiile ziarelor locale.

VÂLCEA

Desi liderul grupării Piele din Râmnicu Vâlcea (Dumitru Iordache) este încarcerat la penitenciarul Colibasi pentru cămătărie, alti membri ai clanului aflati în libertate se ocupă bine-mersi de recuperări de datorii de zeci de mii de euro de la oameni de afaceri care au luat bani cu împrumut.

În vara anului 2010, membrii clanului Piele s-au răfuit cu săbii şi pistoale cu un clan rival, Stoica, într-un restaurant din centrul oraşului. O parte din membrii clanului Stoica au fost atunci închişi pentru 29 de zile. Acum sunt liberi şi terorizează oraşul din nou. Mult timp, în cocheta urbe olteană a făcut legea temutul Gorun, zis Vulturul, unul dintre cei mai periculoşi interlopi care s-a ridicat încă de pe vremea comunismului. În prezent, socrul fostului fotbalist Dănuţ Bica îl sprijină pe Piele.

DOLJ

Craiova se află sub dominatia mai multor clanuri interlope. Unul dintre acestea este clanul lui Gigioc (pe numele adevărat Gigi Vadik Zavera). El se ocupă de cămătărie si reglare de conturi. De-a lungul timpului, Gigioc a fost implicat în mai multe violente de stradă în care s-au folosit săbii, bâte si arme de foc. În octombrie 2010 el a fost condamnat la un an si sase luni de închisoare de Judecătoria Craiova pentru un scandal provocat în restaurantul Gloria. Degeabă însă, deoarece interlopul a făcut apel, iar Tribunalul Dolj i-a dat dreptate în martie 2011, anulând pedeapsa.

O altă grupare periculoasă din Craiova este cea a lui Enrico. Liderul, Enrico Constantinescu, si-a înfiintat o firmă de pază, Federal Guard, pe care o foloseste pentru bătăi. Se pare că Andrei Lazăr, un tânăr turbulent din Craiova care este fiul judecătoarei Liliana Lazăr, face parte din această grupare.

Clanul lui Pară, din care face parte Elvis Lotreanu, deţine supremaţia în cel mai mare cartier al Craiovei, Craioviţa Nouă. În 2008, grupul Pară s-a bătut cu mafiotii lui Enrico exact în fata Curtii de Apel Craiova, într-un scandal cu tot tacâmul: arme de foc, săbii, topoare. O masină si un restaurant din zonă au fost devastate. Pentru faptele lor, Cristian Pară, Eduard Pară, Constantin Pară, Ionel Căldare şi Ilie Pară au primit doar doi ani cu suspendare. Si dacă tot au fost lăsati liberi, ei si-au continuat infractiunile: în aprilie 2010 au bătut un medic si o asistentă de la Spitalul Judetean Craiova, iar cadrele medicale, de frică, nu au depus plângere. Pentru scandalul din incinta institutiei au primit o amendă derizorie: 20 de lei. Interlopii sunt liberi si în prezent.

Uciderea interlopului Caiac de către în 2008 a zguduit lumea interlopă din Craiova şi nu numai. El a fost împuscat mortal de un alt interlop din oraş, Cătălin Mavriche, în urma unui joc de poker la care cel din urmă pierduse 50.000 de euro. Caiac a avut parte de o înmormântare fastuoasă, un adevărat congres al mafioţilor din toată ţară, asemeni celei a interlopului Mararu din Piatra Neamţ.

Clanul ţigănesc a lui Velcu s-a încăierat în iunie 2009 cu clanul Gigioc, în curtea Spitalului de Urgentă Craiova. Alti interlopi sunt din Craiova sunt Gigel Ţăndărică, zis Roşianu, care deţine alături de soţia sa un hotel în Craiova şi este acţionar la firma care controlează ştrandul „Laguna Albastră“ din oraş, si Fănel Trandafir, zis Cimino, care are două restaurante în Craiova şi se spune că se ocupă cu cămătăria.

GORJ

În Târgu-Jiu a actionat până de curând clanul Călina. Mafioţii racolau tinere într-un bar din localitate pe care le obligau apoi să se prostitueze în Spania. La începutul lunii iulie 2011, Tribunalul Gorj a condamnat la închisoare zece membri ai grupării. Sentinta nu este defivinitivă si poate fi atacată cu recurs. Până la pronuntarea unei sentinte definitive, interlopii sunt în libertate, dar au interdictia de a părăsi tara. La începutul anului ei au fost implicati într-o altercaţie cu împuşcături.

Periculoasă în oras a fost si banda lui Gelu Livezeanu, implicat în mai multe reglări de conturi. În prezent, liderul Gelu este încarcerat la Penitenciarul din Târgu-Jiu.

Un alt clan din Târgu-Jiu este Chiriac, condus de Daniel Rătuseanu. Acesta din urmă face parte din familia Chiriac, dar si-a schimbat recent numele pentru că se afla în baza de date a politiei. Gruparea sa se ocupă de furturi de masini. În ianuarie 2011, membri ai grupării s-au luat la bătaie cu cei din clanul Călina într-o scară de bloc din oras.

MEHEDINŢI

În Drobeta Turnu SeverinEmilian Stefan, zis „Nasu”. În luna martie a acestui an liderul a fost arestat, iar alti membri sunt cercetati de procurori. Din grup făceau parte si interlopi din Târgu Jiu, precum si o tânără de numai 22 de ani. Ei aplicau adevărate metode mafiote pentru a extorca bani si bijuterii de la victimele lor. Acestea erau duse în pădure, unde erau puse să-şi sape groapa. Mai mult, agresorii le striveau degetele cu ciocanul sau le rupeau mâinile. Interlopii se ocupau si de cămătărie si santaj.

Unul dintre cele mai mari scandaluri dintre interlopii din judeţul Mehedinţi a avut loc în 2007, când Sandu Sârbu a fost împuşcat de mai multe ori, fiind rănit la picioare. Deşi altercaţia s-a produs într-o benzinărie şi a fost înregistrată de camerele de supraveghere cazul nu a fost solutionat nici măcar acum, după patru ani.

Un alt nume de interlop severinean, reputat pentru furturile internaţionale si infractiunile cu carduri bancare, este Virgică Florescu , zis ,,Ştetea”, închis peste hotare.

TELEORMAN

În judeţul care se bate cu Giurgiu sau Vaslui pentru neonorantul loc de „cel mai sărăc judeţ al României” nu prea mişcă interlopii. Nu au ce fura. Aşa că, la capitolul „gangsteri” îl putem trece doar pe Tudorel Vasile, zis Ţăndărică (46 de ani), un fel de cămătar care, împreună cu o mână de ţiganii de-ai săi, teroriza oamenii sărmani din Roşiorii de Vede. Recalcitrantul ţigan Ţăndărică a fost prins în plină stradă de poliţişti fix în timp ce se pregătea „să-i dea omorulul” unui conaţional care, zice el, îi datora vreo 6.000 de euro.

MOLDOVA

GALAŢI

După asasinarea lui Marian Ivan, considerat de mulţi numărul 1 în România, prieten la cataramă cu Caiac, Nicu Gheară, Nuredin Beinur, Seif, Pian, Fane Spoitoru, Corduneanu, toţi ’’jupânii’’ ţării, postul de ”naş’’ a rămas liber. Numeroşi lideri ’’de cartier’’, unii consideraţi însă cocalari, au încercat să pună mâna pe sceptru, dar poziţia este în continuare vacantă, postul fiind revendicat de mai multe grupări. Una ar fi cea condusă de Iulian Simion, zis Bilă, fost locotenent al altului şef dispărut misterios, anume Vasile Ifrosa (Frosa), ucis la Dusseldorf în Germania în urma unui schimb de focuri cu poliţiştii nemţi. O altă grupare interesată este cea condusă de Nelu Ogeacă, care are atu-ul sprijinului interlopilor brăileni, relaţie care, după cum se bârfeşte prin anumite colţuri ale târgului, contează destul de mult în economia jocului. Nu este de neglijat nici Ion Ijdileanu, zis Ţăranu, care a revenit în ţară după ce fusese condamnat la închisoare pe viaţă în Germania. Unii spun că şi-ar fi turnat camarazii şi astfel a fost eliberat, dar cert este că se vede bossul interlopilor de la Dunăre. Pe plan local, mai sunt implicaţi în desemnarea liderului şi alte clanuri, cum este cel al Lazărilor, care este stăpânul pieţei de droguri şi a traficului de carne vie, dar şi şi clanul ieşenilor Cordoneanu, care în urma unui celebru proces pentru ameninţare şi şantaj la adresa unui procuror, au petrecut mult timp prin Galaţi şi s-au apucat de ’’afaceri’’ aici. Ecuaţia îi mai cuprinde pe Ţărani, un clan tecucean, specializat în taxe de protecţie, precum şi cei fideli lui Renato Sârghie, prinţul din Vadul Ungurului, cam bătrân însă pentru a mai dicta. Prin preajmă amuşinează Grafian şi Calo, cei care l-au ucis iarna trecută pe Maricel Nicolau, zis Cheaburu, un alt interlop gălăţean. În ultimile trei luni, dacă ar fi să ne luăm după zvoneri, au avut două întâlniri, mai întâi la Renato, apoi la iniţiativa lui Bilă, la restaurantul lui Aurel Cosoreanu de pe strada Bălcescu. Se pare că nu s-a ajuns la un consens şi interlopii s-au separat în două tabere, unii susţinându-l pe Bilă, alţii pe Ogeagă. Între timp lucruruile au scăpat de sub control, s-au radicalizat şi chiar sub ochii poliţiştilor gălăţeni s-a trecut la ameninţări cu răpirea copiilor sau cu sluţirea curvelor trimise la produs.

Povestea clanului Bua din Galati a început în 2005, când membrii unei familii, nucleul clanului, împreună cu alte persoane, au format o grupare pentru a comite infracţiuni de înşelăciune. Membrii grupării racolau persoane care nu aveau ocupaţie şi, prin înşelătorie sau constrângere, le forţau să contracteze credite de la instituţii bancare, cu ajutorul unor acte false. Odată obţinute creditele, sumele de bani erau luate de mafioţi, iar debitorii erau determinaţi să nu divulge condiţiile în care au fost obţinute creditele. În august 2010, 11 persoane din acest clan au fost arestate preventiv, în timp ce altii sunt cercetati în libertate. La sfârsitul lunii trecute, cei din puscărie au anuntat că intră în greva foamei, deoarece nu mai vor să stea în penitenciar.

NEAMŢ

Fraţii Mararu din Piatra Neamt şi-au început afacerile făcând schimb valutar la colţ de stradă, apoi au trecut la trafic cu maşina. După aceea s-au reprofilat pe cămătărie şi afaceri imobiliare. În noiembrie 2010, cămătarul Gheorghe Mararu a fost împuşcat într-un bar din centrul oraşului. Cristian Chilat, autorul crimei, a tras şapte gloanţe în victimă şi unul în fratele acesteia.

Un alt intrelop din Piatra Neamt este Dumitru Mironescu, zis Puiu, despre care se crede că se află în spatele asasinării lui Mararu. Se pare că el i-ar fi dat lui Chilat pistolul cu care acesta l-a împuscat pe cămătar. În urmă cu cinci luni, Puiu a fost victima unei răzbunări: a fost atacat în trafic de patru tineri care i-au acrosat lateral masina, iar apoi au sărit pe el cu bâtele.

IAŞI

Clanul Cordunenilor din Iasi este unul dintre cele mai periculoase din tară. Fraţii Costel şi Gheorghe au fost campioni europeni de juniori la lupte libere şi au participat la Jocurile Olimpice de la Barcelona şi Atlanta. Din păcate, ei şi-au folosit cunoştinţele sportive nu pentru a face performanţă, ci pentru a organiza o grupare interlopă în Moldova. Ei nu s-au dat în lături de la nimic: bătăi în plină stradă, intimidare, lupte armate, trafic de droguri şi de persoane, tâlhării, santaj, înselăciune si spălare de bani. În 2002 au organizat o reţea de prostituţie locală. Una din cele mai importante afaceri ale clanului era reţeaua de hoţi extinsă în 34 de ţări din Europa. De pe urma reţelei, interlopii ar fi obţinut un profit de 1,6 milioane de euro. Arestati, Cordunenii au fost judecati în timp ce erau la închisoare. Însă în martie 2011, Curtea de Apel Cluj  a decis să pună în libertate 11 membri ai grupării pe motiv că au stat prea mult la puscărie. Argumentul a fost că ei au fost încarcerati un an şi două luni la penitenciarul Gherla, timp în care procesul de la Tribunalul Maramureş a bătut pasul pe loc, magistratii de acolo nereuşind să facă mari progrese în proces.

Deşi acţionează tot în Iaşi, clanul Tănase nu a intrat în conflict cu clanul Cordunenilor. Aceştia şi-au împărţit foarte bine sferele de influenţă: Cordunenii cu drogurile şi prostituţia, cei din clanul Tănase cu traficul de persoane, în special minori, si cu retelele de cersetorie. În 2006, şase membri ai clanului Tănase au fost arestaţi, chiar înainte de petrecerea care avea să anunţe alinţa lor cu Cordunenii. Acuzaţiile aduse la adresa liderului clanului, Costel Tănase, au fost: trafic de persoane, trafic de minori, spălare de bani, constituirea unei grupări criminale ce acţiona la nivel internaţional. Până în prezent, cinci dintre arestati au fost transferati în Belgia pentru a fi judecati de statul pe teritoriul căruia s-au petrecut cele mai multe dintre infractiuni.

BACĂU

Ovidiu Hasan a fost unul dintre cei mai periculoşi interlopi din Bacău, fiind implicat în scandaluri legate de exploatare sexuală şi trafic de persoane. El a deţinut monopolul sexy-cluburilor de noapte din Bacău, pe unde se pare că a trecut si Monica Gabor, fostă Columbeanu. În decembrie anul trecut el a fost condamnat definitiv la patru ani de puşcărie, cu executare, pentru infracţiuni la legea comerţului electronic. El mai este cercetat în alte două dosare, pentru trafic de persoane şi minori şi constituirea unui grup infracţional, precum si pentru sechestrarea şi tâlhărirea unui cetăţean arab, căruia i-a luat maşina şi i-a cerut în schimb 20.000 de euro.

O altă familie mafiotă din Bacău este Chiriac, zisă si Austrian. Clanul s-a specializat în santaj si camătă, dar a făcut si afaceri imobiliare: între anii 2003-2005, Viorel Chiriac -zis Bică si neamurile sale au cumpărat peste 70 de imobile în judetul Bacău. Membrii clanului au stat mult timp si în Marea Britanie, unde se pare că au dat spargeri si s-au ocupat de infractiuni bancare.

VASLUI

Printre băieţii şmecheri care sfidează legea în Vaslui se numără Alis Gentimir şi fratele acestuia, “Şchiopu”, încarcerat acum pentru viol. În august 2010, Alis Gentimir si gruparea pe care o conduce, numită „Brigăzile negre”, l-au bătut pe Cristian Paraschiv, un alt interlop din Vaslui, cunoscut sub porecla Cel. Cei doi se luptă pentru împărtierea zonelor de influentă din oras (unde percep taxe de protectie). Alis este acum judecat alături de locotenentii săi în stare de libertate, deoarece magistratii au considerat că nu sunt un pericol public.

BÂRLAD

În Bârlad operează clanul Dura, care are la bază o familie cu 16 frati. În iunie 2010, doi frati ai clanului au fost arestati după ce au fost prinsi cu un kilogram de droguri (hasis). În februarie 2011, o femeie a acuzat gruparea că i-a drogat fata de 14 ani cu etnobotanice si hasis, sechestrând-o alături de alte cinci tinere într-un apartament unde fetele au fost puse să facă videochat erotic. Gruparea rivală din  oras este clanul Drosu. În 2009, cele două familii au provocat un scandal în care s-au implicat nu mai putin de 40 de invidizi. Din tot grupul, judecătorii au dispus arestarea doar a doi scandalagii.

BOTOŞANI

Printre cele mai vehiculate nume ale interlopilor din Botoşani, dar şi din ţară, se află capul clanului Clămparu, zis şi Naşu, Cap de Porc sau Ion de la Madrid. Acesta a organizat una dintre cele mai mari şi periculoase reţele de proxenetism, racolând tinere pentru a se prostitua în Spania. În februarie 2011 el a fost condamnat, în lipsă, la 13 ani de închisoare. Deocamdată, Interpolul nu a reuşit să-l localizeze, desi se spune că s-ar ascunde în Spania. Fostul procurorul general al României, Ilie Botoş, a indicat şi legătura dintre Ion Clămparu şi fraţii Cămătaru. Cele două clanuri îşi dispută supremaţia în România, avându-i ca principali duşmani pe interlopii strânşi în jurul lui Nicu Gheară.

Traian Băsescu i-a acuzat în ianuarie 2006 pe judecătorii Tribunalului Sibiu că au pus în libertate un infractor periculos, punând în pericol o acţiune internaţională.

SUCEAVA

Grupările infracţionale din judeţ sunt preponderent axate pe traficul de ţigări de contrabandă, „activitate” extrem de bănoasă şi care impune o altfel de manifestare. Infractorii acţionează pe muteşte, nu atrag atenţia, nu doresc să iasă în evidenţă cât sunt de mari şi tari. Deocamdată, adună bani, cu sacul. Tocmai de aceea, liderul Poliţiei Române în judeţ, comisarul-şef Viorel Onea, afirmă cu mândrie că „în Suceava nu sunt interlopi”. Poliţistul este susţinut în aceste aprecieri de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean.

TRANSILVANIA ŞI CRISANA

CLUJ

În luna mai 2011, procurorii au retinut un grup de 10 interlopi din Cluj-Napoca, acuzati de proxenetism si trafic de persoane (fetele ajungeau în Olanda, Italia si Spania). Printre inculpati se află  Vasile Gabriel Mocan, zis “Vosicu”, “Francezu” si “Păunelu”.

La Cluj, este de notorietate povestea temutului „interlop” Gore. Pe numele lui adevărat Marius David, un fost sportiv cu un fizic impresionant, s-a automutilat după o dispută verbală cu socra, tăindu-şi (superficial) gâtul.

UPDATE (09.08.2011): Gore, interlopul labil psihic, care se credea ba Jack Spintecătorul, ba violatorul Râmaru, sau chiar Dumnezeu, a fost arestat azi pentru că l-a înjunghiat pe un asistent medical de la Spitalul Judeţean din Cluj. Interlopul tâmpit mergea zilnic la spital pentru a fac perfuzii care-l ajutau, zicea el, să-şi umfle muşchii. Acum, Gore labilul este cercetat în detenţie pentru tentativă de omor, chiar dacă ultima lui victimă a scăpat cu viaţă.

În Turda, judetul Cluj, liderul lumii interlope era până de curând Ovidiu Vancea, zis Balibcea. El conducea o grupare alcătuită din opt persoane, care se ocupa de ridicarea de la diferite firme de constructii a unor produse care nu erau niciodată plătite. Gruparea se ocupă si de spargeri de locuinte, una dintre victimele sale fiind presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise. Un alt membru al grupării a aruncat o grenadă în Pizzeria Pharaon din Turda, care a explodat si a rănit mai multe persoane. În noiembrie 2010 cei nouă interlopi au fost retinuti. Ei aveau legături si cu autoritătile din judet, Radu Pintilie, un comisar-sef de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Cluj, fiind cercetat penal în prezent deoarece a pactizat cu interlopii. Atacurile cu grenade şi arme de foc vizau uciderea lui Gheorghe Otvos, zis Gagarin, liderul unui alt clan interlop. 

BRAŞOV

În Brasov, cei mai periculosi interlopi îşi au originea în cartierele rău-famate Noua şi Dârste. Banda din Noua este cunoscută pentru scandaluri, vătămări corporale şi furturi. Alen Moisin este un nume important, legat de cartierul Noua, el fiind implicat în infracţiuni precum proxenetism, răpiri şi conflicte stradale pentru supremaţie. A fost închis în 2003, dar eliberat în 2008. Imediat ce a iesit din puscărie, el s-a implicat în infracţiuni informatice (trimitea e-mail-uri în numele unor bănci si cerea numărul contului si PIN-ul cardului) şi falsificări de carduri. În martie anul trecut a fost condamnat la trei ani si jumătate de închisoare.

Un alt interlop din Brasov este Stefan Chetea. Alături de Radu Cristian Rosca din Bucuresti, din clanul Sportivilor, Chetea a coordonat un grup de 16 persoane care se ocupau de santajare, sechestrări, infractiuni informatice si fraude cu cărti de credit. Tolea Ciumac, acum vedeta tabloidelor, s-a ridicat ca bătăuş şi scandalagiu între interlopi, ajutat fiind şi de statura sa impresionantă, dar şi de aura de rachet dată de originea moldoveană.

SIBIU

La Sibiu, clanul Răcean este cunoscut pentru afacerile cu aur. Pe lângă această “activitate”, membrii clanului cumpărau, în leasing, utilaje pentru construcţii, iar apoi treceau firmele pe numele unor oameni ai străzii. Astfel, membrii grupării plăteau doar un avans şi apoi vindeau utilajele cu ajutorul unui sirian. Procurorii DIICOT susţin că au lichidat mişcarea, după ce în februarie 2010 au descins în casele mai multor membri ai clanului.
Sibiul este terorizat şi de gruparea infracţională Lenis. Începând cu 2007, gruparea a săvârşit peste o sută de infracţiuni: şantaj, înşelăciune, violare de domiciliu, ameninţări, loviri şi violenţe, lipsire de libertate, tâlhărie, vătămare corporală gravă, ultraj contra bunelor moravuri, tentativă de omor. 13 membri ai clanului Lenis au fost arestati, dar în octombrie 2010 judecătorii Curtii de Apel Alba Iulia i-au pus în libertate din cauza unui viciu de procedură. Bineînteles, infractorii nu s-au dezmintit: chiar în prima săptămână de libertate s-au implicat în două scandaluri în Sibiu, unul într-o sală de fortă, iar altul într-un bar. Cei organizaţi în clanul Tâmplarilor se ocupă cu şantajul şi cămătările şi dovedesc o cruzime de temut.

ALBA

Unul dintre cei mai cunoscuti interlopi din Alba Iulia este Claudiu Mircea Sibişean, care conduce clanul omonim ce are la activ acuzaţii pentru tentativă de omor, tentativă de lipsire de libertate, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, lovire si amenintare. În iunie 2011, interlopul a fost „pedepsit” de Curtea de Apel Alba Iulia să execute un an de închisoare cu suspendare. Asa că acum este liber deoarece sentinta a fost definitivă.

Un alt mafiot din oras este proxenetul Adrian Bălan, aflat deocamdată în arest preventiv.

MUREŞ

Ca şi în celelalte zone din ţară unde se vorbeşte şi se trăieşte bilingv, şi la Târgu-Mureş scandalurile şi bătăile intră în sfera etnicilor maghiari. Tari şi destul de temuţi în oraş sunt fraţii Csobi şi Attila Szasz. Chiar dacă nu sunt interlopi „grei”, gradul de infracţionalitate în judeţul Mureş este deosebit de mare.

Membru al unui clan interlop cu o arie mare de acţiune, care se ocupa cu traficul de arme, ţigări şi persoane, este Cristinel Şoitu. Acesta a ajuns cunoscut şi la Cotroceni după ce a avut tupeul să se autodenunţe, povestindu-i preşedintelui Traian Băsescu, cu lux de amănunte, toate infracţiunile pe care le-a executat. În epistolele sale, Şoitu îl învinuia pe Anatolie Ciumac, celebrul Tolea, interlop de temut în Braşov ajuns vedetă de tabloid şi K1. Timp de doi ani a aşteptat veşti de la autorităţi, mai ales de la Băsescu, dar cum acestea nu au venit, Şoitu s-a lăsat păgubaş.

SĂLAJ

Viaţa din localităţile acestul minuscul judeţ decurge extrem de liniştită şi fără probleme majore. Cel puţin asta reiese din informaţiile care circulă în presă, dar şi pentru că scandalurile din Zalău sau Şimleu sunt ori inexistente, ori neluate în seamă. Interlopi nu sunt, fărădelegile fiind lăsate la mâna ţiganilor. Cei mai periculoşi şi violenţi sunt ţiganii din Păuşa care fură şi bat românii care-i stingheresc, iar când sunt „umflaţi” de „mascaţi” se dau victime şi ameniţă cu emigrarea în Canada. Peste 25 de infractori, jumătate din violentul neam ţigănesc, au fost arestaţi în ultimii doi ani, dar scandalurile au continuat.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

În Bistrita, Ioan Istrate, zis Fuji, are la activ mai multe scandaluri. La sfârsitul lui iunie 2011, el a fost condamnat la sapte ani şi jumătate de închisoare pentru tentativă de omor calificat. El a comandat bătaia lui Paul Pop, zis Blondu, într-o cafenea bistriţeană în 2006, pentru nişte datorii mai vechi. În urma bătăii, Paul Pop a fost grav rănit, fiind necesare câteva săptămâni de recuperare într-o clinică din Cluj-Napoca.

Daniel Pop, zis Mădăritu, este un alt interlop destul de cunoscut din Bistrita, el aflându-se în fruntea unei grupări care era implicată în trafic de persoane si proxenetism (trimiteau fete care să se prostitueze în Elvetia). La perchezitiile organizate de procurori, în casa acestuia au fost găsite mii de euro, dar si pistoale si săbii. În 2009 ei au fost retinuti de autorităti.

HUNEDOARA

Deva a stat, vreme de peste un deceniu, sub teroarea băieţilor ce formau “armata” celebrilor Spumă şi Bibanu. Aceştia conduceau reţele de afaceri la negru, furturi, mafie imobiliară, cămătărie, fiind implicaţi chiar şi în scandalul “brăţărilor dacice”, împreună cu fostul revoluţionar şi senator PSD Dan Iosif, decedat în decembrie2007. Lucian Sârbu, zis „Spumă”, Constantin Bumbaru, zis „Bibanu”, alături de alţi interlopi, au fost condamnaţi, în primăvara 2010, la câte cinci ani de închisoare. Alături de ei, au primit sentinţe şi Ioan David, fost şef al Poliţiei municipiului Deva, şi trei dintre foştii subordonaţi ai acestuia. Învinuitii au făcut însă apel, asa că, recent, cauza a fost repusă pe rol la Curtea de Apel Piteşti. Un alt intrelop din dosar, Ovidiu Ioiescu-zis Pera, condamnat la doi ani si jumătate de închisoare, a fugit din tară. Desi este dat în urmărire, Pera nu stă tocmai ascuns: el postează mai mereu fotografii cu masinile sale luxoase pe Facebook. „Sunt plecat în lume”, a sfidat el autoritătile române printr-un mesaj afisat pe reteaua de socializare.

BIHOR

În Oradea, cel mai tupeist interlop este Romi Neguş, pe numele adevărat Romeo Markovici. Implicat în mai multe scandaluri şi bătăi în stradă, bărbatul a fost condamnat în 2010 la un an si patru luni de închisoare cu suspendare de Judecătoria Oradea. Scăpat usor, Negus s-a reapucat de vechile năravuri. În ianuarie 2011, alături de o bandă de cinci indivizi, i-a atacat pe proprietarii unei brutării din oras.

În Oradea mai face legea si banda lui Porumbelu (Ciprian Porumb), un spărgător de locuinte notoriu, în jurul căruia s-au strâns mai multi bătăusi care au provocat numeroase scandaluri. Puternic este si clanul lui Mihai Gabor, zis Grecu, patron din umbră al unei firme de pază si protectie. În 2007 el a fost săltat de pe stradă cu o dubă a politiei după ce se implicase într-un scandal. Grecu nu s-a potolit nici în fata oamenilor legii, lovindu-i de mai multe ori. În plus, duba politiei a fost blocată de o masină a locotenentilor lui Grecu, care au dat în ea cu picioarele si cu bâtele, zgâltâindu-o bine. Desi la fata locului au mai venit patru echipaje de politie, acestea nu au intervenit de frica interlopilor, plasându-se la o distantă convenabilă până când s-au mai linistit apele.

Alte găsti din Oradea, implicate în bătăi de stradă cu bâte de baseball, sunt cele conduse de Ionel Bocsan si Robi Gyongyosi.

HARGHITA

Mai puţin axaţi pe infracţiunile de bază ale celorlalţi interlopi (tâlhărie, proxenetism, trafic de persoane şi droguri, furturi), infractorii din Harghita se rezumă la scandaluri. Cei mai violenţi, şi numeroşi totodată, sunt extremiştii maghiari care manifestă adulaţie pentru idealurile fascisto-hortyste şi împotriva idealurilor româneşti. Celebru şi recent este episodul „Spânzurării lui Avram Iancu”, faptă penală săvârşită de Csibi Barna, lider al unei grupări extremiste, Garda Secuiască.

COVASNA

Normal, deoarece sunt majoritari, legea pumnului este făcută de unguri. În Sfântu-Gheorghe, mai interlop se dădea Gergik Mihai, cunoscut în lumea lui ca „Ninja Misi”. Acesta a devenit „celebru” după ce a muşcat cu sete din gâtul unui român, Gheorghe Iliescu, patronul unei discoteci.

MARAMUREŞ

SATU-MARE

În nordul tării, la Satu Mare, trei interlopi se asociaseră pentru a percepe taxe de protectie si pentru a santaja. În prezent, Doru Tucaks, Nicolae Fuşle şi Bogdan Tărţan sunt arestati preventiv. Interlopii cereau 600 de lei de persoană de la victimele lor, în schimbul asa-zisei „protectii”. Ei au fost implicati si în bătăi, desfigurând un bodyguard al unui cazinou.

MARAMURES

În afară de găştile de cartier, cu tineri recalcitranţi care fac scandal prin cluburi ca Athos când se-mbată, Baia Mare este spre zero la capitolul interlopi periculoşi. Asta pentru că renumitul gangster numit „Japonezu”, al cărui clan a speriat Europa, a fost prins şi încarcerat de Poliţia din Ungaria în urma unui mandat european. Japonezu, care culmea era teribil de prietenos acasă, era liderul unei reţele de hoţi care atacau TIR-urile încărcate cu produse de lux, dar a fost şi autorul unor tâlhării pe Coasta de Azur. Paguba pe care Europolul a trecut-o în dreptul interlopului maramureşean este de trei milioane de euro. Japonezu” este naşul manelistului Liviu Mititelu, alias Liviu Guţă.

BANAT

ARAD

După multe lupte, Aradul a fost cucerit de interlopul Uţu Rohozneanu, zis şi Ştefan cel Mare sau Vlad Ţepeş, deşi el seamănă mai mult cu Baloo. Clanul său e cea mai mare şi mai violentă grupare de crimă organizată din vestul ţării. De-a lungul timpului, interlopii au intrat în conflict cu un alt clan important din vestul ţării, clanul lui Claudiu Baderca, ce acţiona în Timişoara.

Cele două clanuri, înarmate cu săbii, cuţite, bâte, s-au luptat pentru supremaţia în Banat, în 2002, în Complexul Studenţesc din Timişoara. Conflictul a fost aplanat greu de Poliţie, care a făcut mai multe arestări şi a confiscat şi mai multe doze de cocaină. Rivali de moarte, Uţu Rozeanu şi Claudiu Baderca s-au întâlnit, în cele din urmă, după gratii.Nu au stat prea mult acolo.

TIMIŞ

Interlopul Baderca a împrumutat, în 2009, 250.000 de euro cetăţeanului Italian Pietro Manito, care a garantat împrumutul cu peste 340.000 de acţiuni ale Iprotim, din totalul de 900.000 de acţiuni ale firmei. Iprotim este cel mai mare institut de proiectare din ţară, iar Baderca a pus astfel mâna pe 40% din acţiunele institutului.

La ora actuală, Timişoara este terorizată de clanul lui Ionelaş Cârpaci, infractor care a pus la punct, ajutat de oameni ai legii, o mafie imobiliară. Sute de familii din Timişoara au fost obligate, prin teroare, să îşi părăsească locuinţele sau să le vândă membrilor clanului la preturi modice. Prin ameninţări şi ajutor de la primărie, poliţie şi instanţe, clanurile ţigăneşti Cârpaci, Stancu şi Covaci au pus stăpânire vilele din zona istorică a Timişoarei. Interlopii au bătut cu sălbăticie mai multe persoane, printre care un avocat timisoarean si un politist. Printre “ajutoarele” clanului Cârpaci a fost menţionată şi Carmen Martinov, fost şef al Biroului DIICOT al judeţului Timiş, şi notarul public Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste. În martie 2011, primul dosar al mafiei imobiliare ţigăneşti din Timişoara, în care prejudiciul a fost de aproape un milion de euro, s-a terminat cu o achitare: judecătorii Tribunalului Timis au decis că Lucia Seifert şi Petru Jurj, sot si sotie, sunt nevinovati.

CARAŞ-SEVERIN

În Resita, un interlop cunoscut este Slavco Avram, membru al unei retele de contrabandă cu tigări din Serbia ce a pus stăpânire pe Clisura Dunării. În septembrie 2010 el a bătut si a atacat cu o sabie un politist chiar în sediul Politiei de Frontieră din Caras Severin. A fost condamnat la patru ani de închisoare, dar apărătorul său a făcut recurs.
Poate printre cele mai sonore nume din lumea interlopă reşiţeană a fost si Radu Cătălin, implicat în trafic de persoane, cămătărie, santaj şi trafic de influenţă. A fost retinut în 2005.

Un alt individ periculos din zonă este Remus Mogosan, judecat în prezent pentru distrugere, amenintare, lovire, ultraj contra bunelor moravuri si nerespectarea regimului armelor.

DOBROGEA

CONSTANŢA

Nuredin Beinur, finul cunoscutului Nicu Gheară, este capul lumii interlope din Constanta, fiind implicat în mai multe scandaluri. El a deţinut şi firma de securitate Beznguard SRL, care se ocupa de “bunul mers” în cluburile din staţiunile Neptun-Olimp. Tot în sudul litoralului, alături de naşul Nicu Gheară, el a început să cumpere hotelurile scoase la licitaţie de Ministerul Turismului. În octombrie 2010, în urma unei percheziţii simultane în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Mangalia şi Sibiu, Beinur a fost reţinut sub acuzaţia de şantaj, evaziune fiscală şi delapidare. Clanul era, după cum a reiesit din interceptările telefonice de la dosar, mână în mână cu adjunctul şefului Poliţiei Neptun, comisarul-şef Cristinel Niţoi, şi cu alti angajaţi ai primăriei Mangalia. După ce a stat nouă luni în arest, la sfârsitul lunii iunie 2011, Beinur a fost eliberat din puscărie alături de fratele lui. Interlopii sunt acum judecati în stare de libertate.

Alte două clanuri rivale din Constanta sunt Spaniolii si Fratii. În 2008, intrelopii s-au bătut cu arme albe, topoare si pistoale pe o stradă din oras, distrugând un bar si trei masini. Conflictul dintre mafioti este vechi, dar a luat amploare în vara lui 2007, când seful Fratilor, Cristel, a fost bătut crunt de adversarii săi. În mai anul acesta, Victor Şerban din clanul Fraţii s-a trezit cu maşina incendiată, în urma unei reglări de conturi. Bolidul, în valoare de peste 30.000 de euro, a ars ca o torţă.

Influente în Constanta sunt si clanurile Săceanu (specializată în santaj si condusă de Sedan Iasar) si Pitbull. În decembrie 2010, unul dintre membrii Pitbull, Giolacai Arsene, a fost împuscat în gât si în umăr, dar a supravietuit. Usein Sali,zis Sali, un interlop care ţinea în mână găştile musulmane de la malul mării, a murit anul trecut în condiţii misterioase la Spitalul Judeţean. Oficial, s-a spus că decesul a survenit din cauza unui infarct, dar acoliţii lui susţin că a fost ucis în bătaie.

TULCEA

În Tulcea interlopii locali în vogă sunt Viorel Curea – zis „Uscatu” si Ion Feraru – zis „Ţepoi”. Cei doi lucrează împreună şi se pricep cel mai bine la cămătărie. Ei au fost arestaţi în 2009, dar au fost eliberaţi după câteva zile din cauza unui viciu de procedură. Cei doi încearcă să controleze şi mafia peştelui, dar deocamdată nu au reuşit decât să organizeze câteva cete de braconieri. – – www.promptmedia.ro (după Vertical News)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.