110449 – 25052012– Potrivit procurorilor care au început urmărirea penală împotriva lui SOV (pentru spălare de bani și delapidare) în dosarul căderii Fondului Național de Invetiții și al falimentelor Băncii Agricole, BID și Băncii Române de Scont, milione de lei au fost investite de omul de afaceri în imobile.Procurorii au demonstrat că adevăratul beneficiar al acestor tranzacțiilor imobiliare este SOV după ce un funcționar al unei bănci din Cipru a cerut, pe 1 iulie 2008, într-un e-mail, să fie actualizate datele existente în dosarul companiei offshore deoarece “Copia de pe paşaportul beneficiarului real, domnul Vîntu, este expirată….”, se arată în ordonanța procurorilor.Anchetatorii au stabilit că după ce în perioada 1999-2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI, prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar,
Vîntu Sorin Ovidiu a utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile. Achizițiile au fost făcute în nume personal, dar și prin intermediul societății SC Imobiliar Network 2002 SA, controlată de omul de afaceri prin intermediul unui offshore din Cipru, astfel:
Imobil din Focşani: sursa achiziționării, răscumpărare de unități FNI în valoare de de 2.440.000.000 de lei, de către Nicolae Popa, bani virați direct în conturile lui SOV.
Vilă Corbeanca sursa achiziționării răscumpărare de unități FNI, în valoare de 18.000.000.000 de lei, de către Nicolae Popa, bani virați direct în conturile lui SOV.
I mobil în București, bulevardul Unirii, denumit “Blocul Gelsor” sursa achiziționării răscumpărare de unități FNI, de către Nicolae Popa, bani virați direct în conturile lui SOV.
Două terenuri din Corbeanca, sursa achiziționării răscumpărare de unități FNI, în valoare de 20.000.000.000 de lei, de către Nicolae Popa, bani virați direct în conturile lui SOV.
Teren de 3000 de metri pătrați și un imobil tip cabană , sursa achiziționării răscumpărare de unități FNI, în valoare de 10.000.000.000 de lei, de către Nicolae Popa, bani virați direct în conturile lui SOV.
Două imobile Complex Hotelier – jud Tulcea, achiziționate de Gelsor SA cu 2.582.104700 lei sumă provenită din comisionul de administrare al SOV Invest. Investițiile de aproape un miliard de lei, în 1999, au fost făcute din suma încasată în plus de SOV INVEST SA, aferentă contractului de administrare FNI.
Două imobile din Ploiești și din București, foste sedii Gelsor, în prezent în proprietatea SC IMOBILIAR NETWORK 2002 SA. Au intrat în proprietatea lui SOV printr-o inginerie în acte, spun procurorii, cesiune de creanțe a unor presupuse datorii.
15 imobile proprietate a SC GELSOR SA au intrat în administrarea lui SOV, ca urmare a unui credit dat de Gelsor și a unor rscumpărări de unități FNI efectuate de Nicolae Popa. Printre acestea, mai multe blocuri: Craiova, Focșani, Galați, Târgoviște, Sfântu Gheorghe, Satu-Mare, Ploiești, Brăila, Călărași, Botoșani, Giurgiu, Roman, două imobile în Piatra- Neamț, Slobozia, etc. În unele cazuri, spun procurorii, SOV a revândut imobilele către societăție pe care le controla.
Joi, procurorii l-au acuzat pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu de instigare la delapidare şi spălare de bani în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii şi al falimentării a trei bănci: Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont.
Potrivit procurorilor, SOV ar fi primit în conturile personale, în perioada 1999-2000, sute de miliarde de lei. Banii veneau de la fostul preşedinte Gelsor, Nicolae Popa, denumit ”Tatăl FNI”, care răscumpăra preferenţial unităţi de fond FNI, dar banii ajungeau în conturile personale ale lui SOV.
Procurorii au identificat mai multe societăţi, la care SOV era acţionar sau administrator, societăţi implicate în transferul de imobile achiziţionate din sume provenite din SOV INVEST – FNI, după cum urmează: 1. SC GRUP GELSOR SA acţionar majoritar: octombrie1998- iulie 2000 și administrator între septembrie 2000 și februarie 2001. 2. SC Imola SA acţionar majoritar din decembrie 1994 până în aprilie 2006 și administrator din 1994 până în 2000. 3. SC GELSOR SA acţionar majoritar: aprilie1995 – mai 1995 și între noiembrie 1998 și iulie 2000, iar administrator între aprilie 1995 și mai 1995. 4. SC Gelsor (Imobiliar) Network SA acţionar majoritar: 16.02.1999-04.07.2000 prin SC Grup Gelsor SA, acționar majoritar: 04.09.2001-10.10.2001. Referitor la SC Gelsor (Imobiliar) Network SA cercetările au stabilit că în data de 18.02.2002 acţionarii au modificat denumirea societăţii în SC Imobiliar Network 2002 SA.
Discuţiile telefonice cu Nicolae Popa, când acesta era fugar în Indonezia, au confirmat că „Tatăl FNI” era într-o poziţie de subordonare faţă de SOV. Mai mult, Vîntu îi promitea omului său de încredere că îl va ajuta să nu fie tras la răspundere penală. Fosta preşedintă a SOV Invest, Ioana Maria Vlas, denumită ”Mama FNI”, a dat declaraţii împotriva fostului său şef. Ea a explicat, pas cu pas, cum s-au scurs banii în conturile şi societăţile controlate de SOV. Mai mulţi angajaţi din cadrul SOV Invest sau FNI au confirmat declaraţiile Ioanei Maria Vlas. Cercetările au stabilit că Vîntu a ”spălat” peste 700.000 de lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii F.N.I.
O parte din bani ar fi fost transferaţi către off-shore-uri din străinătate. Comisiile rogatorii şi convorbirile telefonice au confirmat că cel care controla, prin avocaţi, aceste off-shore-uri era chiar SOV. În cazul unui off-shore, omul de afaceri a fost menţionat în acte drept beneficiarul real al companiei.
În cazul în care va fi găsit vinovat, SOV riscă 20 de ani de închisoare pentru spălare de bani
Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat pentru prima dată pentru delapidare în 1981, după cum rezultă dintr-o investigație hotnews.ro publicată în 2010 care detalia faptul că SOV a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate în 1983. Jurnaliștii susțin că există documente și mărturii din care rezultă că SOV a fost infractor de drept comun, arestat în 1981 pentru delapidare, și ar fi stat încarcerat până în 1985 când a fost pus în libertate. În 1981, Sorin Ovidiu Vîntu era condamnat definitiv, cu executare, pentru complicitate la infracțiunea continuată de delapidare calificată (pentru o pagubă de 69.641 de lei), săvîrșirea infracțiunii continuate de sustragere și distrugere de înscrisuri oficiale, comiterea infracțiunii continuate de fals intelectual în acte oficiale și comiterea infracțiunii de uz de fals.
Din 1985 până în 2010, presa nu a mai consemnat că Vîntu a fost arestat în vreun alt dosar. Astfel că nici în cazul afacerii FNI, care a păgubit peste 300.000 de persoane, SOV nu a fost încarcerat.
În septembrie 2010, judecătoarea Ana Maria Trancă, de la Tribunalul București, a dispus arestarea preventivă a lui SOV pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, condamnat la 15 ani închisoare în dosarul FNI. Dupa șase zile, judecătoarele Viorica Costiniu și Luciana Mera au decis eliberarea lui Vîntu. În dosarul șantajării lui Sebastian Ghiță, magistratii au judecat în șase runde arestarea și eliberarea lui Vîntu.
După aproape o lună și jumătate de arest preventiv, judecătorii Sandu Gheorghiță și Andone Bontaș Amalia au dispus eliberarea lui Vîntu. Pe 11 noiembrie, judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București hotărăște arestarea lui SOV în dosarul fraudării Petrom Service. După patru zile, pe 14 noiembrie, judecătorii Carmen Găină (președinte), Paniologu Daniela și Băjan Vasile l-au eliberat.
În dosarele anchetate de procurori în 2010-2011, Vîntu a stat în arest preventiv 59 de zile. – www.promptmedia.ro
