113339 – 21092012 – Semnalele de alarmă trase de Curtea de Conturi a României în legătură cu fapte care ridică suspiciuni de corupție în interiorul ANAR au rămas fără nici un răspuns din partea procurorilor care trebuiau să ancheteze cazurile.
Situația se înregistrează într-un sfert din județe, unde procurorii par că sunt mult prea ocupați cu anchetarea alegerilor sau referendumului și nu au timp să-și arunce ochii și spre corupția care pare să se generalizeze în Administrația Națională Apele Române.
Inundaţiile din 2010 au produs pagube de aproape un miliard de lei (echivalent a 0,68 din PIB), fără a lua în calcul pierderile de vieți omenești sau dramele individuale, iar necesarul costurilor de reconstrucţie se ridică la 2,41 miliarde lei.
Lipsa de coerență și de măsură în alocarea fondurilor publice, precum și blocarea acestor bani în proiecte ineficiente sau de proastă calitate, care țin mai degrabă de interesele personale ale șefilor instituțiilor publice, pot crea dificultăți și mai mari în eventualitatea unor noi revărsări de ape.
Potrivit cifrelor oficiale, în 2010 investițiile în acest domeniu s-au ridicat la 900 de milioane de lei, la care s-au adăugat fondurile sructurale în valoare de 250 milioane de euro.
Păienjenișul de interese dintre oamenii de afaceri și șefii instituțiilor publice pare să fi acoperit cu totul acest domeniu, al gestionării apelor în România. De-a lungul timpului, în presă au apărut informații legate de diferite anchete derulate în țară în legătură cu curopția de la ANAR (în 2011 Ziua de Cluj semnalează anchetele DNA legate de licitațiile de la ABA Someș Cluj și legăturile directorului Flaviu Radu cu firmele Lescaci Com Satu Mare, Laurentiu H Satu mare și Tehnodomus Arad, presa ieșeană relatează despre atribuirea clientelară de contracte la ABA Iași în favoarea Com Beton Iași și Vega 93 Galați și mușamalizarea, de către directorul tehnic Corneliu Crețu, a contractelor cu probleme, în 2012, la Mureș, presa scria despre percheziții în birourile șefilor ABA Mureș – Teodor Giurgea, director general, Orban Laszlo Levente, director tehnic, și la sediile mai multor societăți comerciale). Există alte relatări ale presei centrale, care fac referire la scandalul ridicării imunității parlamentare a deputatului Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, în legătură cu traficul de influență şi fals în declaraţiile de avere. În același caz, DNA a început urmărirea penală pentru cumpărare de influenţă împotriva oamenilor de afaceri Ioan Ciocan, (patronul SC Lescaci Com SRL) şi Molnar Anton (patronul Aramis – Azimut SRL) pentru obţinerea de contracte cu ANAR. De asemenea, și fostul consilier ministerial, Szabolcs Szepessy, a fost urmărit penal pentru complicitate la trafic de influenţă în favoarea celor doi oameni de afaceri.
Pe la DNA au mai trecut și David Csaba, fost șef al ANAR, Vasile Ofimiaș, director de investiții, Lucian Pricină, director în cadrul Ministerului Mediului, Emil Vamanu, directorul ABA Bacău, Ion Stoenescu, alt director, dar și diferiți oameni de afaceri care au încheiat, de-a lungul timpului, contracte cu ANAR.
Cu toate că numeroasele încrengături dintre oamenii de afaceri și șefii ANAR, au fost scoase la lumină de presă, singurul caz în care lucrurile s-au finalizat cu o condamnare a fost cel al directorului general de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Petre Stanciu, care a fost condamnat definitiv pentru abuz împotriva intereselor publice și fals intelectual.
În această direcție există chiar un precedent al tergiversării dosarelor, cel al dosarelor din 2005 care în martie 2010 au fost trimise de DNA parchetelor locale – Bihor, Cluj, Timiş, Argeş, Iaşi, Buzău, Mureş, Constanţa, Vâlcea, Buzău – dar în care niciun director sau om de afaceri nu a fost responsabilizat legal. Ba mai mult, principalele firme implicate în aceste dosare – Repcon SA Oradea, Socot SA Tg. Mureş, Apasco SA Prahova, Vega 93 SRL Galaţi – au primit contrcate noi în 2011, deși sunt unii dintre responsabilii de efectele inundaţiilor.
Dacă ar fi să ne luăm după modul în care au evoluat lucrurile în cazul ministrului Borbely, a cărui imunitate nu a fost ridicată de parlament, dar și numirea lui David Csaba (unul dintre principalii martori din cercetările penale derulate de DNA la nivel național în legătură cu corupția din ANAR) la șefia ABA Mureș, am putea crede că tendința generală este de a mușamaliza lucrurile și de a pune fereca această Cutie a Pandorei, care o reprezintă ”Apele Române”.
În acest moment, din cauza secetei de peste an, amenințarea inundațiilor pare să fi fost uitată de politicieni. La prima viitură însă, când alte case, alte destine și, poate, vieți omenești vor fi luate de ape, politicienii își vor aminti de jaful de Apele Române și vor începe să arate cu degetul unii către alții. Numai că polemica permanentă și fără rezultat nu este soluția pebtr a pune capăt jafului de la ANAR. O soluție câștigătoare ar putea fi blocarea intereselor financiare private care roiesc în jurul acestei instituții și adoptarea unei strategii coerente, dincolo de patimile politice. – www.promptmedia.ro
