Acasă Interviuri DEMOCRAȚIA ȘI DREPTURILE OMULUI REPREZINTĂ, PENTRU TINERII DIN TRANSNISTRIA, SOLUȚIA REZISTENȚEI LOR...

DEMOCRAȚIA ȘI DREPTURILE OMULUI REPREZINTĂ, PENTRU TINERII DIN TRANSNISTRIA, SOLUȚIA REZISTENȚEI LOR CA ROMÂNI ÎN LOCURILE DE BAȘTINĂ

874
DISTRIBUIȚI

 DSC02853interviu cu conf. univ. dr. Eugen Străuțiu, de la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, coordonatorul Laboratorului  pentru Analiza Conflictului Transnistrean – 130170 – 25072014 –

Treizeci de adolescenți din Rep. Moldova, elevi ai școlilor cu predare în limba română din Transnistria, au participat în cursul acestei săptămâni la prima școală de vară organizată la Sibiu de Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (LACT) în parteneriat cu Biroul pentru Reintegrare din Guvernul Rep. Moldova și Asociația PromoLex din Chișinău. Timp de o săptămână, tinerii, coordonați de profesorii lor, au participat la cursuri despre democrație, drepturile omului și cetățenie.

Dr. Eugen Străuțiu, de la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, coordonatorul proiectului, ne-a împărtășit câteva ceva din experiența acestei săptămâni.

 Rep.: Proiectele derulate până acum de organizația pe care o coordonați – Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean – au fost orientate mai mult spre analize și cercetare și au presupus preponderent interacțiunea cu adulții. De ce ați ales ca în această vară să organizați și o tabără pentru copiii din regiunea transnistreană?

 Eugen Străuțiu: Obiectul proiectului nostru îl reprezintă tinerii din anul terminal sau absolvenți ai ultimei promoții din liceele de grafie latină din regiunea transnistreană. Nu mai sunt la vârsta copilăriei, ci mai degrabă sunt la momentul primelor opțiuni majore în viață. Au suficiente cunoștințe în domeniul social-politic pentru a face pași decisivi în înțelegerea și experimentarea paradigmelor democrației, drepturilor omului, statului de drept. Școala noastră de vară și-a propus să ajute acești tineri să treacă un prag dinspe cunoștințe generale spre aplicații practice ale democrației

Cine sunt participanții și care au fost criteriile de selecție?

Am selecționat 30 de tineri – grupuri de câte șase – din cele cinci licee cu grafie latină din Transnistria, conform unor criterii agreate cu Ministerul Educației Naționale de la Chișinău. Am cerut standarde de calitate în situația școlară, preocupări de aprofundare a domeniului socio-uman, conduită ireproșabilă în școală. De implementarea selecției s-au ocupat directorii celor cinci licee.

 Sunteți la finalul școlii de vară. Cum arată bilanțul acestei săptămâni?

Pozitiv sub toate aspectele obiectivelor pe care ni le-am propus. Am transmis cunoștințe noi despre stadiul și perspectivele conflictului transistrean, despre istoria recentă a regiunii, despre specificul democrației și învățământului superior în România. Am pus baze teoretice pentru comportamente de tip democratic, cum ar fi implicarea civică și politică, forme de exprimare a interesului de grup, drepturile tinerilor. Am realizat conectarea tinerilor și profesorilor lor la specificul cultural al sudului Transilvaniei, unde românismul se completează în mod fericit cu toleranța interetnică și recunoașterea reciprocă a dreptului la existență și dezvoltare.

Tematica pe care ați abordat-o în activitățile organizate pentru copiii este foarte diversă, însă cred că are un element comun care se regăsește în toate – democrația. Dat fiind că acești copii s-au născut și au crescut, deci s-au format, în interiorul unui conflict, cum considerați că percep ei elementele legate de democrație și drepturile omului?

Este oarecum surprinzător că au luat contact semnificativ cu ideile și teoriile democrației și drepturilor omului. Mai mult, au opinii foarte bine conturate născute pe experiența personală. Democrația și drepturile omului reprezintă, pentru acești tineri, soluția rezistenței lor ca români în locurile de baștină.

Cu ce cunoștințe noi credeți că au plecat copiii acasă?

Am aprofundat prin predare și dezbatere teme referitoare la cultură civică, rolul școlii și bisericii în societate, pluripartidism, societate civilă, alegeri libere (sau nu). Desigur, la fiecare în parte am făcut aplicație, prin studiu de caz adresat regiunii transnistrene. 

Printre oaspeții pe care i-ați avut la Sibiu au fost câțiva reprezentanți ai autorităților din Rep. Moldova direct implicate în soluționarea conflictului transnistrean. Este cunoscut că în acest moment planează o incertitudine asupra reluării cursurilor în limba română, în școlile de unde provin acești copii. Aveți noutăți în legătură cu acest subiect?

Am cules impresiile directorilor și profesorilor, care desigur că sunt impregnate de experiențe personale negative și se exprimă cu o puternică nuanță emoțională. Pericolul persistă, vigilența este necesară. Chiar dacă nu se va produce o interdicție explicită, eventual transpusă în plan legislativ, problemele punctuale pe care autoritățile de la Tiraspol le creează școlilor românești riscă să atingă un prag critic, dincolo de care procesul de învățământ nu poate fi continuat. La întrebarea familiilor: merită riscul de a trimite la aceste școli copiii care nu au viitor profesional în regiunea după absolvire? – noi am răspuns că da, atât timp cât națiunea română le poate asigura o dezvoltare profesională și personală ulterioară, ca români. Și acesta este un rost al școlii noastre de vară.

Școala de vară din acest an a fost primul astfel de proiect pe care l-ați organizat. Intenționați să-l continuați?

Proiectul a beneficiat de susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Având în vedere bilanțul pozitiv, vrem să continuăm și vom depune un nou dosar de candidatură la viitoarele sesiuni de finanțare ale DRP.

Date fiind preocupările constante pe care le aveți pentru a înțelege ce se întâmplă în Transnistria și actualele evoluții geopolitice, puteți face o prognoză a direcției în care va evolua situația?

Situația geopolitică regională este extrem de fluidă, iar raporturile de forțe se joacă între cei doi mari actori – Federația Rusă și Ucraina orientată decisiv spre Occident. Orice victorie parțială sau de stadiu a poziției Kievului este percepută de regimul de la Tiraspol ca un pericol; dimpotrivă, comunitatea românească conștientă apreciază pozitiv și așteaptă cu speranță impunerea drepturilor Kievului asupra teritoriului său național. Dar aceste raporturi de forțe locale aproape că nu contează. Regimul transnistrean este o creație externă și se va modifica sau va dispărea urmare a reașezării raporturilor de putere regionale. Acest joc încă se joacă. – PROMPT MEDIA (sursa: www.timpromanesc.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here