In România, regiunea București-Ilfov a depășit cu mult media europeană – 130136 – 24072014 –Comisia Europeană a publicat al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială în Uniunea Europeană. Raportul actual arată că, deși criza economică recentă a dus la mărirea discrepanțelor regionale în ceea ce privește creșterea, cifrele și previziunile naționale indică o inversare a tendinței, grație unor investiții mai bine direcționate în cadrul politicii de coeziune.
Raportul arată că politica de coeziune a UE contribuie la atingerea obiectivelor de creștere ale Strategiei Europa 2020, prin crearea de locuri de muncă și reducerea disparităților în interiorul Europei. În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor.
Raportul analizează situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare. În special, în raport se constată că politica de coeziune a atenuat declinul dramatic al investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private.
Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 au produs deja rezultate palpabile. Cifrele de până acum (până la sfârșitul anului 2012) indică crearea a circa 600 000 de locuri de muncă noi, sprijinirea a 80 000 de întreprinderi noi, oferirea accesului la banda largă unui număr de 5 milioane de cetățeni și îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru 3,3 milioane de persoane. În plus, 5,7 milioane de persoane au fost ajutate să-și găsească un loc de muncă și încă 8,6 milioane au fost sprijinite în obținerea unei calificări.
Investițiile din cadrul rundei financiare actuale, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai eficace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie, precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE se vor cifra la peste 38 de miliarde de euro, destinați să susțină trecerea la o economie mai ecologică prin investiții în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile – comparativ cu 16,6 miliarde de euro investiți în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perioada 2007-2013. Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor de parteneriate ale statelor membre, fonduri de până la 33 de miliarde de euro (reprezentând o creștere de aproape 10 miliarde de euro) vor susține IMM-urile Europei în eforturile lor de a deveni mai competitive. Peste 80 de miliarde de euro vor fi investiți în capitalul uman prin Fondul social european și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
În ceea ce privește România, raportul notează rata mare de creștere a disparităților dintre regiuni, determinată de creșterea economică accentuată a regiunii București-Ilfov (unde s-a înregistrat o creștere semnificativă a PIB pe cap de locuitor de la 50% din media UE în 1995 până la 120% din media UE în 2011).
În raport se subliniază și necesitatea unei bune guvernanțe, afirmându-se că, în lipsa acesteia, nu se pot atinge rate semnificative de creștere și nici convergența economică regională. Deși guvernanța s-a îmbunătățit pretutindeni în Europa, investițiile vor continua să ajute la consolidarea capacității administrative în anumite state membre, prin formarea și sprijinirea personalului, pentru a asigura o utilizare robustă și eficace a banilor contribuabililor din UE.
Chiar dacă orașele sunt în general considerate motoare de creștere și de inovare, tot ele sunt cele care au suferit de pe urma crizei mai mult decât alte regiuni în ceea ce privește pierderile de locuri de muncă. Locuitorii orașelor riscă mai mult să se afle în situații de sărăcie și de excluziune socială, în multe state membre. Și din acest motiv, noile reguli ale politicii de coeziune prevăd că cel puțin 20% din Fondul social european ar trebui investit în consolidarea incluziunii sociale și în combaterea sărăciei.
Comisia lansează, de asemenea, o nouă Platformă pentru date deschise a politicii de coeziune pentru sprijinirea orientării spre rezultate, creșterea transparenței și promovarea dezbaterii privind eficiența finanțării în cadrul politicii de coeziune.
Cel de-al 5-lea raport privind coeziunea, publicat în 2012, a subliniat necesitatea unor investiții mai bine corelate cu Strategia Europa 2020, cu condiții preliminare mai stricte și cu rezultate mai ușor de urmărit. Politica de coeziune reformată, cu abordarea sa puternic strategică, ține seama de aceste recomandări. Noile reguli și condiții preliminare pentru finanțare garantează că există cadrul de reglementare și macroeconomic adecvat pentru a asigura impactul sporit al politicii. – PROMPT MEDIA
