Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bucureşti: Consiliul fiscal nu e de acord cu propunerile Guvernului

Bucureşti: Consiliul fiscal nu e de acord cu propunerile Guvernului

DISTRIBUIȚI

 135703 – 30032015 – Consiliul Fiscal avizează negativ proiectul de modificare a Codului fiscal propus de Guvernul Ponta din cauză că “probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor” acestuia “să conducă la deviații de proporții de la țintele bugetare pe termen mediu”.

“Consiliul fiscal consideră că inițiativa Guvernului de a rescrie Codul Fiscal este justificată și binevenită date fiind modificările foarte numeroase pe care acest document le-a suferit de-a 14 lungul anilor, însă consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care aceasta le prevede. Câștigurile de eficiență în colectarea taxelor și a impozitelor și în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spațiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent și gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esențial al unui proces sustenabil de convergență reală. Potrivit estimărilor Consiliului fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un risc extrem de deteriorare permanentă și de proporții a poziției finanțelor publice ale României. Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este. Mai mult, estimările prezentate de către Consiliul fiscal nu iau în considerare o serie de factori cu potențial impact semnificativ în sensul unei majorări a deficitelor efective înregistrate: – Acordul politic recent de a majora cheltuielile de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puțin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013); – Reacția potențială a piețelor financiare la o deteriorare permanentă de proporții a poziției structurale a finanțelor publice ale României. În ceea ce privește acest din urmă aspect, trebuie menționat că agențiile de rating accentuează în comunicatele lor recente faptul că evaluările sunt condiționate de prezervarea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice10. De altfel, experiența recentă a Bulgariei indică probabilitatea semnificativă a apariției unor salturi în prima de risc de țară, ce implică creșterea costurilor de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat: lărgirea considerabilă a deficitului la finele anului 2014 (de la 1,2% în 2013 la 3,4% din PIB în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene) a generat un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc aplicabile statului vecin, iar aceasta continuă să se mențină semnificativ deasupra celei a României. În plus, este imposibil de conciliat o asemenea evoluție proiectată a poziției finanțelor publice cu obiectivul anunțat de către Guvern de adoptare a euro în anul 2019, în condițiile în care 10 Cel mai recente comunicate ale Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s menționează în mod explicit printre factorii care ar putea determina o revizuire negativă a rating-ului României o relaxare fiscală de proporții care să afecteze stabilitatea finanțelor publice. 15 estimările Consiliului fiscal indică existența unui deficit excesiv pentru anii următori în situația aplicării noului Cod Fiscal. În fine, este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții în condițiile în care poziția ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune. Există o cvasi-unanimitate în literatura recentă de specialitate în a identifica niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune și valori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt depășite de costurile pe care o inevitabilă consolidare fiscală le-ar putea genera în faza descendentă a ciclului economic, cum de altfel experiența României din ultimii 10 ani o demonstrează din plin. Având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviații de proporții de la țintele bugetare pe termen mediu, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea legislativă”, se arată într-un raport aprobat luni de membrii Consiliului Fiscal. –- PROMPT MEDIA

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.