146017 – 01092016 – Guvernul a modificat și completat două acte normative importante din domeniul culturii, în scopul eliminării unor blocaje instituționale și interpretări neunitare, uneori chiar contradictorii, la nivelul instituțiilor publice de cultură. Decizia a fost luată în regim de urgență deoarece persistența acestor blocaje poate afecta accesul la cultură și generează prejudicii de ordin material și moral, subfinanțarea actului cultural și ineficiența unor mecanisme administrative în activitățile de organizare și finanțare a evenimentelor și proiectelor culturale.
Actul normativ modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 51 din 11 august 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale și Ordonanța Guvernului nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituțiile de spectacole și concerte, precum și desfășurarea de activități de impresariat artistic.
Noile reglementări clarifică, în primul rând, condițiile de acordare a diurnelor pentru deplasări în beneficiul unor proiecte culturale, astfel încât de această diurnă să poată beneficia și colaboratorii, nu doar salariații instituțiilor culturale. În acest mod, cadrul normativ este adaptat specificului activităților instituțiilor de spectacole, care se desfășoară cu colaboratori, în funcție de necesarul de artiști, specialiști și profesioniști ai fiecărui program sau proiect artistic, care nu poate fi limitat la numărul de salariați ai unei instituții de cultură.
Un alt aspect corectat prin ordonanța de urgență de astăzi se referă la durata contractelor încheiate în baza legislației privind drepturile de autor și drepturile conexe, respectiv a celor reglementate de Codul Civil, astfel încât producătorii de evenimente culturale să poată corobora durata acestor contracte cu durata programului, a proiectului sau a evenimentului cultural, sau după caz, a stagiunii. Măsura este de natură să creeze instrumente mai flexibile de contractare, în acord cu practica europeană din domeniu, fapt semnalat în ultimele luni şi în contextul crizei de la Opera Naţională Bucureşti. De asemenea, forma optimă de contractare este lăsată la alegerea părţilor contractante, fără a se impune vreo regulă în favoarea contractelor individuale de muncă și nici o ierarhie din punctul de vedere al preferinței uneia sau alteia dintre categoriile de contracte. Instituția poate, astfel, să dezvolte proiecte noi în regim de colaborare, festivaluri ș.a., nemaifiind obligată să-și reducă colaborările doar pentru a păstra o pondere suficient de mare a contractelor individuale de muncă. Noile prevederi creează totodată posibilitatea că o colaborare nu exclude păstrarea drepturilor salariale, cu condiția ca acea colaborare a salariatului unei instituții culturale să nu afecteze activitatea angajatorului. De asemenea, este prevăzută, în acord cu practica internațională, posibilitatea ca participanții la proiecte cu impact cultural deosebit, precum gale, turnee, festivaluri să poată fi remunerați fie direct, de către organizatorul respectivului proiect, fie prin instituția trimițătoare, din veniturile proprii obținute. Reglementarea nu aduce atingere drepturilor salariale și nu generează cheltuieli salariale suplimentare, fiind un instrument permisiv și cu aplicare potențială.
Actul normativ aduce modificări și în ceea ce privește modalitatea de înregistrare a cheltuielilor aferente programelor culturale din punctual de vedere al clasificaţiei bugetare, flexibilizând astfel planificarea și buigetarea proiectelor culturale organizate de instituțiile publice din acest sector. – PROMPT MEDIA
