Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti București: Tăriceanu: Un proiect de lege privind răspunderea magistraţilor, imperios necesar

București: Tăriceanu: Un proiect de lege privind răspunderea magistraţilor, imperios necesar

DISTRIBUIȚI

tariceanu146740 – 06102016 – Discursul președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la conferința națională Independența Justiției și relațiile cu Parlamentul și Guvernul – factor decisiv în funcționarea statului de drept – 6 octombrie 2016, Sala Mihai Viteazu, Camera Deputaților

Stimat auditoriu,

Înainte să intru pe fondul problemelor, pentru că nu voi ţine un discurs protocolar, doresc să-mi exprim satisfacţia pentru ideea organizării acestei dezbateri pe care o consider continuarea binevenită la dezbaterile organizate începând din mai 2015 de Biroul Permanent al Senatului cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu CSM şi în cadrul grupului comun de lucru Senat-magistraţi. Dacă urmărim discursurile legate de starea Justiţiei, observăm că toată lumea apără independenţa Justiţiei. Rezultatul: justiţia este din în ce mai puţin independentă, iar încrederea oamenilor în actul de justiţie a scăzut dramatic. De ce? 1. Pentru că numirile în funcţiile de conducere se fac direct sau indirect de către factorul politic. Este o realitate consemnată explicit în Memorandumul privind Justiţia iniţiat de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi adoptat de majoritatea instanţelor. Am iniţiat un proiect de lege pentru ca numirile în funcţiile de conducere din lumea Justiţiei să le facă magistraţii fără interferenţa politicului şi ştiţi cine s-a opus fără echivoc? Însuşi CSM, campionul în declaraţii al apărării independenţei justiţiei.

  1. Pentru că sub paravanul luptei legitime şi necesare împotriva corupţiei s-au produs abuzuri flagrante care au anulat cele mai elementare drepturi ale Omului, printre care dreptul la propria imagine şi prezumţia de nevinovăţie.
  2. Pentru că SRI a transformat Justiţia într-un “câmp tactic”, acţionând pe trei paliere: primul palier – existenţa ofiţerilor acoperiţi în interiorul autorităţii judecătoreşti, suspiciune exprimată de asociaţiile magistraţilor; al doilea – participarea directă la anchete a SRI, alături de Ministerul Public şi DNA, până la emiterea deciziei definitive a instanţelor de judecată competente; şi al treilea palier – detaşarea unui număr relativ mare de ofiţeri ai SRI la DNA şi ANAF. Consider că va trebui să readucem lucrurile în legalitate, sub un mai eficient control civil şi parlamentar, aşa încât serviciile să fie controlate de societate şi nu invers. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, va fi nevoie de un efort conjugat al Parlamentului, al instituţiilor care compun autoritatea judecătorească şi, evident, al Preşedintelui României.
  3. Pentru că nu există în prezent nicio lege privind răspunderea magistraţilor. Cred că un proiect de lege privind răspunderea magistraţilor, gândit şi redactat de CSM, împreună cu asociaţiile profesionale şi comisiile de specialitate din viitorul Parlament este o obligaţie pe care trebuie să ne-o asumăm.

Mă opresc aici cu enumerarea. Alte probleme nu mai puţin importante cu care se confruntă lumea justiţiei se regăsesc în Memorandum. Vreau să fac, însă, în acest moment, o subliniere aparte, pentru că nu sunt adeptul generalizărilor. Consider că majoritatea covârșitoare ale judecătorilor și procurorilor își fac datoria cu onestitate și profesionalism, în condiții de stres și de lucru pe care doar ei le pot descrie. După cum știți, de aproape doi ani pledez public și fără echivoc pentru soluționarea problemelor pe care le consider grave în Justiție și voi continua să fac acest lucru, să militez și după alegeri. Acum, cu puține zile înaintea începerii campaniei electorale, nu cred că sunt întrunite condițiile ideale pentru o cooperare reală, eficientă, între cei care au datoria să ne aducă normalitatea în Justiția românească. Discutam cu doamna Costiniu și îi mărturiseam, înainte de a intra, că eu cred că această reuniune este foarte utilă, pentru că punerea în dezbatere a acestor probleme îi va ajuta și pe cei care sunt parlamentari și pe cei care reprezintă Justiția să înțeleagă, poate, puțin mai bine problemele care sunt sensibile, corecturile care ar trebui făcute, și cred că, după alegeri, un Parlament cu o legitimitate proaspătă, ar trebui, împreună cu dumneavoastră, să abordeze aceste chestiuni și să încerce să le găsească rezolvarea optimă. Totuși, ceea ce pot să fac încă de pe acum este să propun tuturor partidelor care vor compune viitorul Parlament ca, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii și împreună, așa cum spuneam cu asociațiile magistraților, să încercăm să reluăm aceste discuții, să formăm un grup de lucru și să gândim la soluțiile mai puțin politice, care să redea încrederea în Justiție, deci soluții viabile, bazate și pe experiența din alte țări dar și pe experiența noastră recentă, în așa fel încât să refacem percepția și încrederea în Justiție și să-i redăm independența sau să îi dăm, poate mai bine zis, independența reală în raport cu factorul politic și cu alte instituții ale statului. Eu apreciez că centrul de greutate al expertizei juridice se găsește la dumneavoastră și nu în Parlament, deci la corpul magistraților, bazat pe experiența profesională pe care o aveți. După cum știți, ultimii ani au fost, din păcate, marcați de  acțiuni, așa cum am auzit formularea – încerc s-o redau – ”acțiuni aflate la limita Constituției”. Mie, de fapt, lucrul acesta îmi sună că, de fapt, ele erau în afara Constituției și sigur că acest lucru a dus la dezechilibre importante între puterile statului, caracterizate fie de confruntări verbale, fie de conflicte inter-instituționale neavenite care, evident că au consumat și timp și energie dar, bineînțeles au blocat funcționarea normală a unor instituții care, în loc să se dedice scopului pentru care sunt create, au trebuit să se ocupe cu totul și cu totul de alte probleme, de fapt de probleme false. A venit, după părerea mea, timpul să punem capăt acestor practici nocive, să le înlocuim cu un dialog constructiv și cu cooperarea directă la nivel inter-instituțional. Am să vă povestesc aici, probabil că unii dintre dumneavoastră știți că, la un moment dat, actualul procuror șef de la DNA, nu era încă procuror șef la DNA, a fost invitat la Parlament pentru o discuție, pentru o dezbatere. Și a refuzat acest lucru. Eu apreciez ideea în sine de independență a Justiției, dar independența Justiției nu înseamnă refuzul unui dialog și al unei cooperări inter-instituționale. Din păcate, oameni cu pregătire sumară înțeleg lucrurile într-o manieră cu totul și cu totul deformată, dacă nu cumva goana după imagine îi face să acționeze după cum vedem în ultima perioadă.
În fine, sunt multe probleme la care aș fi dorit să mă refer, unele dintre ele sunt delicate, sensibile. Îmi pun întrebarea dacă e bine ca procurorii să fie, în continuare, considerați cu un statut egal cu cel al judecătorilor. Știu că unii judecători au o problemă serioasă în această privință. Discutam de multe ori și am discutat de multe ori această chestiune. Evident, problema răspunderii magistraților, pe care am menționat-o, știu că este o problemă sensibilă. Însă, lucrurile acestea, totuși, fără o discuție profundă și onestă, dacă vor rămâne să treneze, vor greva în continuare percepția nu foarte favorabilă pe care în momentul acesta mulți români o au despre Justiție și despre modul în care funcționează ea. Și cred că este responsabilitatea noastră, a celor care reprezentăm factorul politic, Parlamentul, să abordăm aceste chestiuni direct, fără să ne ascundem după perdea, pentru că amânarea rezolvării lor nu face decât să adâncească această problemă de percepție, și în final, să afecteze toată societatea românească și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale. Vă mulțumesc”. PROMPT MEDIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.