146919 – 13102016 – Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au cerut DNA sa corecteze mai multe nereguli din rechizitoriul dosarului „Fraudă la Partida Romilor”, referitoare la faptele pentru care au fost trimiși în judecată Nicolae Păun, Mădălin Voicu, Gelu Diaconu și unele dintre probele pe care se bazează acuzațiile aduse acestora sau să spună dacă vor restituirea cauzei la DNA.
Judecătorul care analizează în camera preliminară dosarul „Fraudă la Partida Romilor” a admis parțial cererile și excepțiile formulate de Nicolae Păun, Gheorghe Ivan, Iulian Costel Paraschiv, Irina-Valeria Mărgărit (fosta Radu), Florentina Rotariu, Vasilica Grigore, Valentin Pepenel, Gelu-Ștefan Diaconu, Mihai Gogancea-Vătășoiu, Mădălin Voicu, SC Niky Scorpion Alcom SRL și a constatat neregularitatea rechizitoriului procurorilor DNA, din 18 iulie, „în ceea ce privește descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților, indicarea încadrării juridice, indicarea și analiza mijloacelor de probă”.
Magistratul de la instanța supremă a mai constatat nulitatea ordonanțelor emise de procuror în acest dosar la datele de 24 iulie 2015, 20 octombrie 2015, 15 februarie 2016 și 19 mai 2016, prin care s-a dispus efectuarea constatărilor tehnico-științifice.
Judecătorul a exlus din materialul probator mai multe rapoarte de constatare
Și a admis contestația privind instituirea măsurilor asiguratorii dispuse de procurori
De asemenea, s-a dispus și ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse de DNA în cazul lui Gelu Diaconu și Mihai Gogancea Vătășoiu și a respins cererea SGG de instituire a măsurilor asiguratorii.
În cinci zile de la comunicarea motivării, procurorul trebuie să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la DNA.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la instanța supremă.
Dosarul ”Fraude la Partida Romilor” a fost trimis în judecată în iulie 2016, procurorii arătând în rechizitoriu că fondurile europene pentru două programe privind integrarea romilor au fost folosite în alte scopuri decât cele declarate, inclusiv în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012. În același dosar foștii președinte și vicepreședinte ai ANAF, Gelu Diaconu și Mihai Gogancea Vătășoiu, au fost acuzați de abuz în serviciu.
În baza acestui dosar, Gelu Diaconu și Mihai Gogancea-Vătășoiu au fost demiși de premierul Dacian Cioloș din funcțiile deținute la ANAF.
La vremea respectivă, Gelu Diaconu a ținut să sublinieze public că nu a demisionat, ci a cerut să fie demis, ”pentru ca cineva să își asume consecințele acestei măsuri”, sugerând existența unor presiuni în acest caz.
„În ce privește solicitarea doamnei ministru Dragu de a-mi da demisia, precizez că nu îi voi da curs întrucât doresc să fiu demis din funcție, astfel încât la finalizarea acestui dosar cineva să-și asume consecințele acestei măsuri”, afirma Diaconu, într-un comunicat de presă transmis de ANAF, în care mai arăta că ”ANAF se află în mijlocul unei perioade critice a existenței sale, fiind instituția căreia i se datorează în proporție de peste 70% relaxarea fiscală și stabilitatea macrobugetară a statului român” și că ”Acțiunile unui procuror conduc la destabilizarea unei instituții vitale pentru statul român”.
„Menționez faptul că am solicitat să fiu audiat, reținut sau arestat, pentru clarificarea cu celeritate a acestui dosar kafkian. Singura acuzație care mi se aduce, atât mie, cât și vicepreședintelui ANAF, este aceea că am emis două circulare nelegale, prin care am dispus suspendarea deciziilor de impunere privind plata CASS pentru dobânzile acumulate de alocațiile copiilor depuse în conturi, precum și pentru persoanele realizatoare de venituri modice”, susținea, la vremea respectivă președintele fiscului. – PROMPT MEDIA
