147649 – 23112016 -Universitatea Politehnica Bucureşti a găzduit, la 21 noiembrie curent, o nouă dezbatere publică a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bucureşti – Ilfov 2016 – 2030, de această dată discutându-se despre protecţia mediului, un capitol la care atât capitala, cât și Ilfovul au multe de făcut. La evenimentul moderat de directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bucureşti, Simona Aldea, au participat, printre alții, directorul de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Irinel Scrioşteanu, specialistul în finanţări externe al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Aura Răducu, și expertul de mediu Mariana Gineraru.
”Evaluarea strategică de mediu pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă s-a realizat conform HG 1.076/2004 cu parcurgerea celor trei etape: etapa de încadrare, etapa de definire a domeniului şi definitivarea proiectului de plan şi realizarea raportului de mediu. După realizarea raportului de mediu a fost anunţată dezbaterea publică la care participăm azi, prin două anunţuri repetate în mass-media şi pe site-urile APM Bucureşti şi al titularului Planului, atât Primăria municipiului Bucureşti cât şi CJ Ilfov”, a explicat Simona Aldea.
PMUD 2016 – 2030 constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea politicilor de transport, având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport, integrând atât proiecte aflate în derulare cât şi proiecte propuse prin alte documente de programare şi planificare. PMUD cuprinde 65 de proiecte integrate, din care 10 sunt de rezervă. Planul vizează atât capitala, cât şi judeţul Ilfov – format din opt oraşe şi 32 de comune. Principiul de bază al acestui plan este crearea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur, proiectat să promoveze dezvoltarea economică şi teritorială din punct de vedere social şi să asigure o calitate ridicată a vieţii în zona analizată în acest plan, a spus, la rând-i Aura Răducu. ”PMUD-urile sunt planuri extrem de utile pentru a avea o planificare pe termen lung a dezvoltării, pentru că, de fapt, planificarea mobilităţii are impact conisderabil asupra dezvoltării economice şi sociale. Elaborarea PMUD București – Ilfov s-a bazat pe un proces de consultare cu specialiști, factori de decizie, administrație locală, mediu de afaceri, societatea civilă și alte structuri care au contribuit la realizarea unui plan de calitate”, a precizat Răducu. Planul a cuprins cinci mari obiective: accesibilitatea (facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii), îmbunătăţirea siguranţei şi securității, protecţia mediului (reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie), eficienţa economică (creşterea eficienţei şi a eficacității costurilor pentru transportul de persoane şi mărfuri) și calitatea mediului urban.
Priorități pentru regiunea București – Ilfov
Proiectele din cadrul PMUD Bucureşti – Ilfov presupun zece mari priorităţi. Este vorba despre conectarea capitalei prin aeroport și structura sa de căi ferate și drumuri la rețeaua europenă TEN-T și la localitățile din zona Dunării, dezvoltarea Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” ca principală poartă aeriană internațională din Sud Estul Europei, cu potențial de dublare a capacității de funcționare de pasageri și marfă, finalizarea șoselei de Centură a Bucureștiului pentru a facilita accesul la cea de a doua cea mai dezvoltată zonă, județul Ilfov, aflat în jurul Capitalei, și a facilita mobilitatea a peste trei milioane de cetățeni care locuiesc și tranzitează această regiune, extinderea sistemului public de transport al Bucureștiului către zona metropolitană, prin lărgirea rețelei de metrou și a celor de autobuz, tramvai și troleibuz, precum și dublarea sistemului de transport public cu o rețea corespunzătoare de piste de biciclete și alei pietonale. De asemenea, se vorbește despre îmbunătățirea conexiunii dintre ariile funcționale ale Capitalei, pentru dezvoltarea zonelor rămase în urmă permițând locuitorilor acces la locuri de muncă, educație, servicii de sănătate, cultură, reducerea poluării aerului prin încurajarea investițiilor în transport electric și descurajarea creșterii numărului de autoturisme prin aplicarea unei politici de parcare integrată. Nu în ultimul rând se face referire la reducerea numărului de accidente prin creșterea siguranței și securității în circulație, aplicarea politicii europene pentru sprijinirea persoanelor cu posibilități reduse de mobilitate, dezvoltarea intermobilității și a transportului de marfă eficient, respectiv realizarea unei reforme instituționale de coordonare a implementării planului de mobilitate și a transportului integrat și adoptarea unor modificări legislative pentru buna organizare a traficului și a parcării.
Investiții de șapte miliarde de euro
PMUD include măsuri și proiecte de investiții, grupate în șapte politici de transport pentru un buget investițional de aproximativ șapte miliarde de euro din care aproximativ 50% va fi utilizat pentru proiecte derulate de autoritățile locale (București și Ilfov) și 50% va fi utilizat pentru investiții în dezvoltarea sistemului de metrou din subordinea Ministerului Transporturilor.
MUD prevede construirea de noi linii de metrou, ajungându-se la o lungime a infrastructurii de la 70 km la 123 km cale dublă (din care 19 km noi până în 2023), dezvoltarea și modernizarea rețelei de tramvai, achiziționarea de noi tramvaie și modernizarea depourilor (12 km noi, 50 km modernizaţi, 270 echipamente modernizate sau noi), modernizarea și extinderea rețelei de autobuze și troleibuze pe întreaga suprafață a Capitalei și a județului Ilfov, achiziționarea de echipamente, realizarea de benzi dedicate, modernizarea stațiilor, îmbunătățirea sistemului de informare a cetățenilor (250 autobuze noi, ecologice), extinderea considerabilă a rețelei de transport pe biciclete atât în Capitală cât și în județ (minimum 250 km), implementarea unei politici de parcare coerente și integrate și construirea de spații de parcare pentru degrevarea drumurilor și spațiilor dedicate pietonilor, reabilitarea și extinderea rețelei de străzi, zone pietonale, drumuri, inclusiv cele județene, dezvoltarea unui sistem integrat de tarifare și de management al traficului.
Planul nu propune lucrări în ariile naturale protejate
Potrivit raportului de mediu elaborat, planul nu propune lucrări în ariile naturale protejate. Raportul de mediu la PMUD Bucureşti – Ilfov a fost elaborat în cadrul procedurilor legale de evaluare strategică de mediu şi respectă cerinţele actului normativ şi ale deciziei de definire a domeniului emisă de APM.
De asemenea, raportul a analizat relaţiile PMUD cu alte documente strategice sau de planificare. Concluzia analizei a relevat faptul că obiectivele PMUD sunt compatibile cu cele ale documentelor strategice, se integrează complet sau se potenţează mutual ori nu se influenţează.
PMUD acoperă capitala împreună cu sectoarele sale și județul Ilfov, format din opt orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 comune (1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra).
PMUD este o condiţionalitate pentru accesarea de fonduri europene în perioada 2014 – 2020, prin Programul Operational Regional şi Programul Operaţional Infrastructură Mare. PMUD se va corela cu Masterplanul General de Transport (MPGT), cu Planul de Urbanism General (PUG), cu planul de dezvoltare regională, cu strategiile locale de dezvoltare urbană și cu strategiile sectoriale de servicii sociale, sănătate, educație, crearea de locuri de muncă și dezvoltare economică în regiune.
În Ilfov se așteaptă o creștere semnificativă a populației
O primă variantă a PMUD pentru 2016 – 2030 a fost publicată și prezentată de Consiliul Județean Ilfov la 16 ianuarie curent la Facultatea de Transporturi din cadrul Universității Politehnica din București.
Regiunea București – Ilfov are cea mai mare densitate de populație din țară (1.248 de locuitori/km pătrat), iar în București se ajunge la 8.260 de locuitori/km pătrat), Ilfovul putând fi considerat un județ intens populat chiar dacă nu are mari centre urbane. Potrivit prognozelor, în Ilfov se așteaptă o creștere semnificativă a populației, continuând tendințele din ultimul deceniu. Se anticipează că în localitățile adiacente Capitalei, în părțile de nord, va exista cea mai mare a populației și o descreștere odată cu creșterea distanței față de oraș.
București: Impozitul pe venit este reţinut în cazul pensiilor care depăşesc 1.050 de lei, dar, de la 1 ianuarie 2017, acest plafon va creşte cu 50 de lei, ajungând la 1.100 de lei
Veniturilor din pensii li se aplică, în momentul de faţă, un impozit de 16% (care ajunge la bugetul statului), însă numai dacă este depăşit un anumit plafon stabilit de Codul fiscal, scrie avocatnet.ro. ”Suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei/lunar”. Așadar, plafonul până la care pensiile sunt scutite de impozit urmează să ajungă la 1.100 de lei în 2017, la 1.150 de lei în 2018 şi la 1.200 de lei în 2019.
De la 1 ianuarie 2017, noi persoane vor scăpa de plata impozitului pe veniturile din pensii, din moment ce plafonul de impozitare va fi mărit. Iar banii care nu vor mai fi reţinuţi ca impozit se vor adăuga la pensia plătită.
De exemplu, unei persoane care anul acesta are un cuantum brut al pensiei de 1.100 de lei i se opresc 13 lei pentru contribuţia individuală la sănătate şi 6 lei pentru impozitul pe venit, pensia netă fiind de 1.081 de lei. Din 2017, presupunând (strict exemplificativ) că valoarea unui punct de pensie va rămâne neschimbată, unei persoane cu o pensie de 1.100 de lei i se va reţine numai contribuţia la sănătate (13 lei), pensia achitată urmând să fie de 1.087 de lei. Deci, pensia va fi mai mare cu 6 lei.
Banii primiţi din fondurile de pensii private şi din fondurile de pensii facultative sunt incluşi, de asemenea, la categoria venituri din pensii, potrivit Codului fiscal şi normelor sale de aplicare. Rezultă că şi aceşti bani sunt luaţi în considerare la impozitare. – PROMPT MEDIA
