Acasă Bucuresti-Ilfov Bucuresti București: Concluziile dezbaterii “Dreptul la muncă al deținuților”

București: Concluziile dezbaterii “Dreptul la muncă al deținuților”

DISTRIBUIȚI

 145490 – 26042017 –  La 25 aprilie 2017 la inițiativa Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități din Senatul României a fost organizată dezbaterea – ”Dreptul la muncă al deținuților”.

În urma dezbaterii s-au conturat următoarele concluzii: Prima temă discutată a fost identificarea unor posibile soluții de stimulare a detinuților de a muncii, cum ar fi de exemplu introducerea posibilității ca detinutul să fie cosemnatar al unui contract de muncă. Potrivit Ministerului Justiției, propunerea are în vedere încheierea unui contract, inexistent în dreptul românesc, între 3 părţi (deţinut, penitenciar şi agent economic), prin care să fie stabilite drepturi şi obligaţii atât de drept comercial cât şi de dreptul muncii, în mod distinct, între unele dintre părţile semnatare (comerciale între penitenciar şi agentul economic, respectiv de muncă între deţinut şi penitenciar sau agent economic). Între penitenciar şi persoanele private de libertate nu există şi nu pot exista raporturi de muncă de tipul celor prevăzute de dreptul muncii. Raporturile între penitenciar şi persoanele private de libertate izvorăsc din mandat sau din sentinţa de condamnare şi sunt reglementate strict prin legea de executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate.

Un alt punct discutat a fost calificarea profesională a deținuților, în sensul că aceasta ar trebui să se realizeze în orice moment nu doar în ultimul an de detenție. La 24 aprilie, se înregistrau 13.838 persoane private de libertate care, la momentul depunerii dosarelor personale, au declarat că nu au nicio meserie. În acest context, pentru persoanele condamnate, dobândirea unei calificări este o prioritate. Având în vedere că înscrierea la cursurile de formare profesională se realizează în condiţiile art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în care se precizează faptul că, persoanele aflate în detenţie, care mai au de executat cel mult nouă luni până la ultima zi de executare a pedepsei pot urma un program de formare profesională organizat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cheltuielile necesare pregătirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj și că această restricţie limitează numărul real al persoanelor condamnate care pot participa la astfel de cursuri, membrii Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități au hotărât să inițieze și să depună o modificare a art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 în sensul de a înlocui sintagma ”care mai au de executat cel mult nouă luni până la ultima zi de executare a pedepsei” cu ”după perioada de carantină”pentru ca deținuții să poata beneficia de acest drept.

Referitor la reinsertia socială a deținuților cu prioritate în societățile consiilor locale, ținând cont de faptul că persoanele private de libertate aparţin comunităţii, s-a discutat despre posibilitatea de a modifica şi completa cadrul normativ necesar pentru stimularea implicării administraţiilor publice locale, a agenţilor economici şi a persoanelor fizice, juridice, de drept public şi privat, în susţinerea reintegrării sociale a persoanelor private de libertate. Astfel, s-a apreciat ca prioritară crearea unui mecanism interinstituţional, articulat, care să faciliteze şi să sprijine procesul de reintegrare socială.

Cu privire la utilizarea eficientă a voluntariatului (ex. voluntariat pentru o anumită instituție, iar ulterior pe baza de contract de prestări servicii) s-a concluzionat faptul că trebuie revizuită Legea voluntariatului pentru ca deținuții să poată beneficia de drepturile prevăzute în această lege.

Membrii comisiei au discutat și o inițiativă legislativă de modificare a Legii 254/2013 prin care se doreste reglementarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie și stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept. Nu de puține ori subiectul participării sau refuzului de participare primit de deținuți din partea conducerii penitenciarelor a fost și este în atenția Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO). Mai mult decât atât, în jurisprudența CEDO, există 3 condamnări ale statului român pe proporţionalitate, Curtea acceptând că refuzurile autorităţilor de a acorda permisiuni de ieşire din penitenciar pentru a participa la înmormântari ale rudelor aveau o bază legală de unde rezultă că ceea ce a fost deficitar în speţe a fost justificarea soluţiei prin raportare şi la eventuale alternative, atâta vreme cât acestea sunt rezonabile. În prezent, legea nu consacră un astfel de drept, ci doar o facultate a agenților statului care au în custodie persoana, de a permite sau nu participarea la funeraliile unui membru de familie.

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 88 din Regulamentul Senatului, membrii comisiei au hotărât să depună „Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, pentru introducerea acesteia în procedură legislativă. –  PROMPT MEDIA

 

foto:mediafax.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.