147837 – 26092017 –În cursul zilei de astăzi, ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass media despre o cauză aflată în lucru la procurorii D.N.A., cunoscută drept “dosarul Belina”. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrative.
În acest context, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze dacă afirmațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, referitoare la dosarul „Belina” sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
Potrivit DNA, declarațiile ministrului Justiției cu privire la o anchetă penală în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor.
1.Declarațiile ministrului Justiției, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal
În susținerea cererii adresate C.S.M. se mai arată: “apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii D.N.A. nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”.
2. Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracţiunea de abuz în serviciu.
- În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern”, se arată în comunicatul DNA.
„De principiu, hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că este un ordin de ministru, verificarea legalității actelor normative infralegale se realizează de către instanța de contencios administrativ. Știți că multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanțele de contencios administrativ, spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Toader, întrebat cum comentează decizia DNA de a ancheta emiterea unei hotărâri de guvern în dosarul „Belina”
