Acasă Externe Agenda Europeana Pentru a preveni radicalizarea, parlamentarii europeni vorbesc despre reducerea aglomerației din închisori

Pentru a preveni radicalizarea, parlamentarii europeni vorbesc despre reducerea aglomerației din închisori

74
DISTRIBUIȚI

148020 – 06102017 –Deputații europeni se tem că supraaglomerarea din închisorile UE ar putea încuraja radicalizarea și recomandă autorităților naționale să opteze pentru pedepsele alternative, atunci când este posibil.

Conform celor mai recente statistici anuale penale ale Consiliului Europei, care se referă la întreaga Europă, nu doar la UE, numărul deținuților în închisorile Europei a scăzut cu 6,8% din 2014 în 2015, dar  în 15 state supraaglomerarea închisorilor rămâne o problemă.

În 2014, închisorile din UE aveau peste o jumătate de milion de deținuți, inclusiv cei acuzați, îndeplinind pedeapsa și cei în arest preventiv (20% din total, conform Eurostat).

Potrivit europarlamentarilor, supraaglomerarea poate transforma închisorile în focare de criminalitate, iar una dintre soluţiile care trebuie avute în vedere vizează investițiile în educație, pentru a favoriza reabilitarea și prevenirea radicalizării.

Statele membre ar trebui să îmbunătățească condițiile din închisori în UE, pentru a proteja sănătatea și confortul deținuților și angajaților, pentru a favoriza reabilitarea și a reduce riscul radicalizării, spun deputații în rezoluția votată joi. Pentru a ajuta la prevenirea radicalizării, deputații recomandă și formarea angajaților, intelligence în închisori, dialog interconfesional și sprijin psihologic.

Deputații spun că pedepsele cu închisoarea, mai ales în perioade dinaintea procesului, ar trebui să fie ultima opțiuni, rezervată pentru cazuri justificate legal, considerând că este o măsură cu precădere nepotrivită pentru persoanele vulnerabile cum ar fi minorii, bătrânii, femeile însărcinate și oamenii cu afecțiuni grave.

Pentru deținuții care nu reprezintă un pericol grav la adresa societății, deputații cer alternative la închisoare, cum ar fi arestul la domiciliu, munca în folosul comunității și brățările electronice.

Parlamentul European încurajează statele membre să aloce resurse pentru reechiparea și modernizarea închisorilor, să adapteze regulile de detenție la prizonieri și la nivelul de risc pe care îl ridică și să ofere deținuților un program echilibrat de activități și timp în afara celulelor. Nevoile specifice ale femeilor deținute ar trebui, de asemenea, avute în vedere, mai ales în perioada de sarcină și după naștere, se mai arată în text.

Deputații avertizează că privatizarea tot mai mare a sistemelor de închisori poate duce la înrăutățirea condițiilor de detenție și subminarea respectării drepturilor fundamentale. Ei subliniază rata mare a sinuciderilor în rândul prizonierilor și politica de plasare a deținuților în penitenciare dispersate în teritoriu aplicată în unele state membre, pe care o consider o pedeapsă suplimentară care afectează familiile deținuților.

Raportul de inițiativă proprie a fost aprobat cu 474 voturi pentru la 109 împotrivă și 34 abțineri. Joëlle Bergeron (EFDD, FR), raportorul Parlamentului, a spus: ”În majoritatea statelor UE, societatea civilă nu se preocupă de închisori care au devenit vechi și aglomerate. Este timpul să adoptăm o concepție mai umană asupra vieții în închisoare, interzicând închisori prea mari, sprijinind alternative la pedeapsa cu încarcerarea și adaptând instituțiile la profilul deținuților. Întrucât este o competență națională, instituțiile UE ar trebui să ghideze statele către o administrare a închisorilor și a deținuților care să țină cont și de drepturile omului”.

Potrivit Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), supraaglomerarea este o problemă foarte comună în închisorile din Europa, conducând la consecinţe negative privind intimitatea deţinuţilor, la sănătatea, pacea şi siguranţa acestora, dar şi la activităţile pe care deţinuţii le au în afara celulelor.

Sursa citată a elaborat standarde menite să diminueze riscurile violenţei printre deţinuţi, prin reducerea riscurilor de rele tratamente în penitenciarele de securitate crescută, şi prin asigurarea accesului la lumina natural şi aer proaspăt. Standardele includ, de asemenea, un set de recomandări în ceea ce privește accesul la asistență medicală, de un nivel echivalent cu cel acordat cetățenilor în afara penitenciarelor, inclusivmedicina preventivă și măsurile de prevenire a răspândirii bolilor transmisibile.

Suprapopularea a fost mult timp o problemă în cele mai multe închisori din întreaga lume, iar consecinţele negative au fost examinate în mod repetat. Nu este doar o chestiune în ceea ce priveşte spaţiul de locuit per deţinut şi a vieţii private a deţinuţilor, ci are legătură directă şi cu reducerea calităţii serviciilor oferite acestora, deoarece se pun presiuni în plus asupra capacităţii penitenciarelor şi personalului.

Potrivit studiului, două posibile răspunsuri la această problemă ar consta în  creșterea capacității penitenciarelor prin construirea mai multor închisori sau extinderea celor existente şi reducerea numărului de deţinuţi prin reforme penale, amnistii sau programe de eliberare înainte de limită.

Recomandări privind reducerea supraaglomerării în penitenciare au fost, de asemenea, elaborate de Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate – soluțiile propuse sunt foarte asemănătoare cu cele sugerate la nivel european, dar includ, de asemenea, dezvoltarea unor politici de condamnare echitabilă, îmbunătățirea eficienței sistemului de justiție penală și asigurarea sprijinului ulterior eliberării și promovarea reintegrării sociale pentru a reduce recidivismul (cu efectul ” revolving doors”” care conduc la faptul că aceleași persoane sunt încarcerate de mai multe ori).

În plus, unele state dispun de prevederi specifice pentru a preveni supraaglomerarea, astfel încât persoanele condamnate să nu fie admise în închisoare decât dacă există un spațiu adecvat pentru acestea; apariţia „listei de așteptare” pentru deținuți (de exemplu, în Țările de Jos și în Norvegia) sau de înlocuire a pedepsei privative de libertate cu măsuri alternative. Detenția provizorie are și un impact major asupra supraaglomerării închisorilor.

În ceea ce priveşte alternativele la măsurile de detenție și la măsurile non-privative de libertate, potrivit unui studiu al Parlamentului European, acestea ar putea reprezenta un reper important pentru soluţionarea acestei probleme. Utilizarea măsurilor non-custodie ca alternativă la detenţie este relevantă atât ca mijloc de reducerea a supraaglomerării în închisori, cât şi ca instrument de facilitare a reintegrării sociale a persoanelor condamnate şi, prin urmare, de reducere a recidivelor. Cu toate acestea, cercetarea pare să demonstreze că astfel de efecte pozitive au loc numai atunci când utilizarea alternativelor la detenție face parte dintr-o strategie mai amplă a reformelor penale structurale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here