Acasă Opinii/Analize Salariul minim creşte ”din pix”, fără studii concrete

Salariul minim creşte ”din pix”, fără studii concrete

190
DISTRIBUIȚI

148866 – 29112017 – Acuza la adresa guvernanţilor este că salariul minim creşte ”din pix”, fără studii concrete. Pe de altă parte, sunt voci, influenţate de idei neoliberale, care se opun ideii de salariu minim, unul din argumente fiind că productivitatea este scăzută în spaţiul românesc, motiv pentru care salariile nu pot să fie mărite.

După dezbateri cu experţi, sindicate şi activişti, am propus un proiect legislativ, cu semnatari din tot spectrul politic, prin care salariul minim se bazează pe un coş de consum de 2.300 de lei, minim necesar pentru o familie cu doi copii în întreţinere. Coşul a fost calculat de cercetătorul Adina Mihăilescu, de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii. Proiectul legislativ nu stabileşte un procent anume al salariului din coş sau că salariul minim trebuie să fie identic cu cuantumul coşului, ci doar că salariul trebuie raportat la date obiective.

Specialiștii și activiștii preocupați de teme economice și sociale sau de calitatea vieții în România, consultați în timpul documentării pentru propunerea legislativă, sunt de părere că este nevoie de instrumente mai precise de corelare, precum coşul de consum lunar, ca să legăm salariul minim cu date statistice şi nevoi ale populaţiei. ”Productivitatea, în România, este la 60% din media UE, dar salariile sunt la 25%. Asta înseamnă că din punctul de vedere al randamentului capitalului investit în muncă, România stă de două ori mai bine decât media UE. Ca să exemplificăm, un român ia 25% din bani ca să producă 60% din şuruburile pe care le produce un german. Pentru cel care investeşte nu este deloc rău. Ar putea să ofere, nu 100% din salariul unui german, nici măcar 60%, poate, pentru că face un efort să se deplaseze până aici, un efort logistic. Dar poate să ofere 30-35-40% fără nici un fel de probleme. Faţă de cei 25% din prezent, este în continuare un câştig“ spune Lucian Davidescu, jurnalist specializat pe teme economice, riscograma.ro.

”Este important proiectul legislativ pentru că aşa se fixează un prag dincolo de care nevoile fundamentale care ţin de existenţă şi nu numai de existenţă, ci şi de o anumită demnitate şi o sănătate fizică, biologică, mentală a individului să poată fi acoperite. Dacă toate aceste nevoi fundamentale sunt acoperite, plus participarea individului la viaţa socială, la toate activităţile care se desfăşoară într-o societate, accesul la educaţie, la un curs de perfecţionare, la o autodepăşire a individului, eu zic că acesta ar putea constitui un reper pentru stabilirea unui coş minim şi corelat, în acelaşi timp, cu un salariu minim” este opinia Adinei Mihăilescu, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii.

”În primul rând, este nevoie de existenţa unui criteriu clar, care să ne asigure că salariul minim este suficient pentru a asigura o viaţă decentă celui care munceşte. În al doilea rând, am avut foarte multe creşteri introduse ”din pix”, în ultimii ani şi care deşi sunt benefice aduc un grad de impredictibilitate pentru oamenii de afaceri, chiar şi pentru angajaţi, căci nu pot să îşi calculeze exact veniturile din următorii ani. Avem nevoie de un criteriu care să fie predictibil şi, în acelaşi timp, să acopere nevoile celor care muncesc pe un salariu minim” este opinia Victoria Stoiciu, coordonator de programe pe teme legate de muncă şi protecţie socială la Fundaţia Friedrich Ebert România.

Marți 28 noiembrie 2017, propunerea legislativă propusă a primit avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here