145704 – 10042018 – Deputatul Marilen Gabriel Pirtea susţine într-o declaraţie de presă că nevoile din educaţie şi preocupările decidenţilor nu se intersectează, iar agenda guvernamentală ignoră priorităţile din învăţământ. “Am observat cu îngrijorare că nici jumătate din elevii clasei a XII-a nu au promovat examenul de simulare a Bacalaureatului. Rezultatul este mai mult decât îngrijorător, iar revendicarea transmisă de elevi către Ministerul Educației, aceea de a interveni cu prioritate asupra planurilor-cadru, este o reacție firească. Cele o sută de mii de semnături aduse cu roaba de elevi la Ministerul Educației sunt o dovadă puternică în sprijinul revendicărilor elevilor. Aceștia cer, pe bună dreptate, să fie ascultați de către decidenți.
Dinamica domeniului cheie al educației subliniază nevoia modernizării învăţământului preuniversitar, pentru centrarea sa pe nevoile specifice ale elevilor. În acest fel, se poate asigura creșterea atractivității orelor, mai ales prin modernizarea planurilor-cadru, cu repere în competențele cheie, dar și prin schimbarea ponderii între materiile opţionale şi cele aflate în trunchiul comun, precum şi prin lărgirea ofertei de discipline opţionale.
Abordarea comprehensivă în ciclul preuniversitar este direcția spre care va trebui să se modernizeze educația, pentru ca elevii să integreze cunoștințele și abilitățile necesare înţelegerii mediului înconjurător şi a societății. Consultarea reprezentanţilor Consiliului Naţional al Elevilor este o cale de armonizare a viziunilor asupra formelor practice de motivare a elevilor, dar aceasta nu va trebui să rămână la nivelul formal, dialogul real între responsabilii din educație și elevi urmărind formularea politicilor publice corecte, îndreptate spre reducerea numărului de discipline obligatorii și creșterea gradului de diversitate a disciplinelor” afirmă deputatul Gabriel Pirtea.
Potrivit deputatului, scandalul adeverințelor medicale solicitate elevilor în „Săptămâna altfel“ este o altă dovadă a deciziilor nemotivate. Medicii de familie s-au confruntat cu creșterea alarmantă a solicitărilor de adeverințe, care de care mai interesante sau chiar amuzante, venite de la elevii ce urmau să meargă în diverse excursii. Actele au fost cerute de profesori în urma unui Ordin al MEN. Astfel, medicii ar trebui să hotărască dacă elevii sunt apți să meargă la muzeu, la un concurs de șah sau la o grădină botanică, de exemplu. Situația la care s-a ajuns forțează limitele normalității. Astfel de decizii cu privire la activitățile extrașcolare nu pot fi luate de medicii de familie, profesorii având toate abilitățile pentru a juca rolul de coordonatori ai acestor activități. E lipsit de sens să ne ascundem în spatele unor adeverințe medicale, proces care înseamnă un consum de resurse cel puțin nejustificat.
“Erorile le plătim cu toții, pentru că deciziile greșite și erorile permise prin deciziile rutiniere sau netransparente luate de guvern induc efecte de termen lung. O astfel de decizie, luată prin forțarea cadrului legal și în mod netransparent, a fost și cea de schimbare a componenței Consiliului National de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), cel care stabilește cifrele de școlarizare în universitățile publice din România. Probabil că trebuie să ne așteptăm și la alte efecte, în cascadă. Această schimbare la limita legii a componenței CNSPIS este semnalul pentru posibile decizii viitoare ce vor afecta învățământul superior, urmând să aducă arbitrariul și lipsa de transparență în distribuirea resurselor publice pentru universități. Din universitățile publice reacția este directă, mediul academic solicitând să fie consultat de către decidenți înaintea luării unor măsuri ce pot afecta pe termen lung viața universitară” conchide deputatul Marilen Gabriel Pirtea.
