148347 – 01112018 – Propunerea legislativă prevede modificarea Legii educaţiei naţionale în așa fel încât copii fără CNP și fără acte de identitate să poată fi înscriși în sistemul educațional, a fost votat în plenul Camerei Deputaților, trecând în unanimitate cu 282 de voturi pentru. În plus, reprezentanții unităților de învățământ la care se solicită înscrierea vor anunța în cel mai scurt timp serviciile abilitate, pentru demararea procesului de înregistrare și eliberare a unui certificat de naștere și a unui cod numeric personal.
„Din păcate, deși dreptul la educație este prevăzut legal și egal pentru toți cetățenii, conform Constituției, copiii care nu au CNP și implicit nu au documente de identitate nu își pot exercita acest drept. Există deci, cazuri frecvente în care copii nu pot merge la școală din cauza unor situații de care nu sunt vinovați și pe care nu le pot rezolva singuri. Ne dorim, prin această propunere, să remediem aceste situații și să oprim perpetuarea unei probleme sistemice, prin responsabilizarea tuturor celor implicați. De aici importanța acestei colaborări transpartinice la feminin. Educația copiilor ar trebui să primeze, indiferent de partidul din care facem parte – le mulțumesc colegelor mele care au susținut această inițiativă încă de la început”, declară deputatul Oana Bîzgan, inițiatoare a proiectului.
„După dreptul la viață, dreptul la educație este cel mai important pentru orice om! Faptul că avem încă un număr important de persoane care nu au un Cod Numeric Personal nu înseamnă să negăm acestora exact calea de a își depăși condiția. Prin legea votată, venim cu o abordare incluzivă și proactivă: copiii fără CNP vor putea fi înscriși la școală și, în plus, școlile vor da o mână de ajutor în rezolvarea actelor de identitate”, declară deputata PSD, Roxana Mînzatu, coinițiatoare a propunerii legislative.
Dreptul la educație este garantat tuturor copiilor din țara noastră, atât prin Constituție cât și prin Convențiile internaționale la care România este parte, precum Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile estimează că peste 160.000 de români nu au niciun document de identitate, iar majoritatea celor fără acte sunt copii. Lipsa documentelor de identitate afectează atât acești copii, cât și întreaga comunitate, printr-un risc crescut de sărăcie și excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz și violență sau trafic de persoane.
„Nu este vina copiilor că nu au actele necesare înscrierii la școală; nu ei sunt responsabili pentru faptul că, dintr-un motiv sau altul, nu au CNP. Statul are datoria să intervină prin serviciile de asistență socială pentru a corecta această situație discriminatoare – este dreptul fiecărui copil să beneficieze de un start egal în viață”, consideră Mara Mareș, deputată PNL și coinițiatoare a propunerii legislative.
„Discutăm despre egalitatea și universalitatea drepturilor și libertăților cetățenilor, dreptul la educație gratuită; ca medic pediatru și membru în Comisia pentru sănătate și familie atrag atenția în mod special asupra acestor aspecte – avem datoria ca în România, țară membră UE să nu mai existe persoane fără acte de identitate, mai ales copii care din această cauză să nu poată merge la școală”, declară dr. Maricela Cobuz, deputată PSD în susținerea propunerii inițiate.
„Prin acestă inițiativă facem doi pași importanți. Pe de-o parte, ne asigurăm că accesul la educație este, într-adevăr, un drept al tuturor copiilor și că aceștia pot dobândi actele de identitate atât de necesare. Pe de altă parte, este a doua colaborare de amploare a femeilor din Parlamentul României în această legislatură, ceea ce demonstrează că există cauze – educația este una dintre ele – ce depășesc granițele politice”, completează deputata USR, Lavinia Cosma, militantă pentru accesul copiilor la educație egală și nediscriminatoare.
Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament în luna mai a acestui an, Camera Deputaților fiind prima cameră sesizată. Aceasta urmează să intre în dezbatere în comisiile permanente ale Senatului. Aceasta este a doua inițiativă comună transpartinică a femeilor din Parlament, prima dintre ele – creșterea vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în instituții de tip rezidențial – fiind votată în Camera Deputaților (camera decizională) în cadrul aceleiași ședințe de plen și urmând să meargă spre promulgare către președintele Klaus Iohannis.
