Acasă Economic Comitetul Național Român al Marilor Baraje, 90 de ani în slujba barajelor

Comitetul Național Român al Marilor Baraje, 90 de ani în slujba barajelor

DISTRIBUIȚI

148976 – 21122018 –      În Aula ”Radu Prișcu” a Facultății de Hidrotehnică a Universității Tehnice de Construcții București a avut loc a 90-a aniversare a Comitetului Național Român al Marilor Baraje (CROMB-ROCOLD), membru fondator al Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD).

La reuniunea festivă au participat circa 100 de invitaţi, membrii ai Comitetului Executiv CROMB, reprezentanţi ai membrilor colectivi, deţinători de mari baraje din România, institute de cercetare-proiectare-învăţământ, societăţi de construcţii hidrotehnice, specialişti din domeniu etc.

Aniversarea a constituit şi un prilej de evocare a istoriei Comitetului, a personalităților sale, a realizărilor din domeniul barajelor, dar și a activității reprezentanților săi în cadrul ICOLD.

La 6 iulie 1928, la Paris, România s-a numărat printre cele şase ţări, alături de Elveţia, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, care au pus bazele constituirii Comisiei Internaţionale a Marilor Baraje (ICOLD), una dintre cele mai vechi organizaţii profesionale mondiale, fiind până în ziua de azi forumul cel mai înalt al specialiştilor din domeniul proiectării, execuţiei şi exploatării construcţiilor hidrotehnice.

În cei 90 de ani de istorie, activitatea CROMB a fost definitorie pentru evoluţia societăţii româneşti, bogată în evenimente fericite şi realizări tehnice marcante, dar punctată şi de episoade mai puţin favorabile, cum au fost perioadele de întrerupere a activităţii din timpul celui de-al doilea război mondial şi din primii ani de după instaurarea comunismului în ţară sau excluderea ţării noastre din ICOLD în anul 1987, din motive financiare.

Începând cu anii 1950, nevoia de dezvoltare a hidroenergiei a iniţiat un vast program de realizare a unor mari amenajări hidroenergetice, încadrate în scheme de amenajare pentru valorificarea potenţialului bazinelor hidrografice naţionale şi asigurarea unor folosințe multiple.

În perioada 1950 – 1990 au fost finalizate cca. 260 baraje cu lacuri de acumulare cu folosință complexă, însumând un volum total de cca. 11 miliarde mc., precum şi 471 km lucrări hidrotehnice de transport al apelor (derivații, aducțiuni), îndiguiri şi regularizări de râuri pe cca. 11% din lungimea cursurilor de apă.

Printre realizările de excepţie, adevărate repere în dezvoltarea construcţiilor hidrotehnice şi hidroenergetice din România, pot fi amintite baraje precum Izvorul Muntelui – Bicaz, Vidraru, Porţile de Fier I şi II, Vidra – Lotru, Gura Apelor, Poiana Uzului, Stânca – Costeşti şi multe altele, care au dus la formarea şcolii româneşti de baraje, prestigioasă şi respectată pe plan naţional şi internaţional.

Pe râurile din ţara noastră există, astăzi, 2.477 baraje şi lacuri de acumulare care pot acumula un volum total de apă de cca. 15 miliarde mc. sau cca. 18,7 miliarde mc., dacă se includ şi amenajările hidroenergetice de pe Dunăre, Porțile de Fier I şi II.

În deceniul 9, promovarea în exces a unor noi amenajări hidrotehnice și hidronergetice a condus la o degradare a exigențelor privind calitatea și, pe cale de consecință, a siguranței barajelor. Drept urmare, după 1990 s-a impus cu necesitate modificarea abordării siguranței barajelor. Astfel, s-au creat premizele unor reglementări legislative odată cu înființarea prin HG 419/1993, a Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și a altor Lucrări Hidrotehnice (CONSIB), pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, apariție care se datorează diligențelor sistematice făcute de CROMB.

Specificul construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice și, în particular al barajelor, a făcut ca o serie de prevederi generale ale sistemului calității în construcții, reglementat de Legea nr. 10/1995, să fie particularizate pentru această categorie de lucrări în Legea apelor nr. 107/1996.

În paralel cu eforturile de punere în aplicare a legilor susmenţionate, CROMB şi CONSIB au continuat diligențele de reglementare legislativă distinctă în domeniul siguranţei barajelor, astfel că, în noiembrie 2000, Guvernul României emite Ordonanța de Urgență nr. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată prin Legea nr. 466/2001 (Legea siguranţei barajelor).

Una din comunicările evenimentului a prezentat cadrul legal care a fost construit prin eforturile CROMB, pentru elaborarea şi implementarea legislaţiei în domeniul siguranţei barajelor, structura sistemului de urmărire a comportării barajelor, managementul riscului asociat barajelor precum şi preocupările mai recente ale CROMB, care a contribuit, prin membrii săi, la crearea sistemului normativ şi legislativ din domeniul siguranţei digurilor de apărare împotriva inundaţiilor.

În prezent, CROMB-ROCOLD își menține implicarea în activităţile ICOLD, având reprezentare prin specialişti în câteva dintre cele mai importante Comitete Tehnice. Noua generaţie de ingineri a fost afiliată la Forumul tinerilor ingineri ICOLD şi preia, din mers, ştafeta domeniului într-o perioadă când barajele au pierdut din popularitate. Tinerilor barajişti le revine sarcina să menţină zestrea de baraje în siguranţă şi să conceapă noi baraje şi amenajări hidrotehnice şi hidroenergetice pentru adaptarea la schimbările climatice, care vor afecta inclusiv resursele de apă naţionale.

Reuniunea festivă a prilejuit şi un moment emoţionant de apreciere a personalităţilor marcante din viaţa şi activitatea Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje prin conferirea medaliilor omagiale CROMB “90 de ani în slujba barajelor din România” unor distinşi membri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.