Acasă Externe Agenda Europeana UE își intensifică activitatea împotriva dezinformării

UE își intensifică activitatea împotriva dezinformării

181
DISTRIBUIȚI
sursa foto: https://eeas.europa.eu

148812 – 07122018 –  Pentru a-și proteja sistemele democratice și dezbaterile publice și având în vedere alegerile europene din 2019 și o serie de alegeri naționale și locale care vor avea loc în statele membre până în 2020, UE a prezentat, la 5 decembrie, un plan de acțiune vizând intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării în Europa și în afara acesteia.

Pornind de la progresele înregistrate până în prezent și răspunzând apelului lansat de liderii europeni în iunie 2018 privind protejarea sistemelor democratice ale Uniunii, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant elaborează în prezent măsuri concrete de combatere a dezinformării, care includ crearea unui sistem de alertă timpurie și monitorizarea atentă a punerii în aplicare a Codului de bune practici semnat de platformele online. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o creștere a resurselor dedicate acestei chestiuni.

Înaltul Reprezentant/ vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, a declarat: „O democrație sănătoasă se bazează pe o dezbatere publică deschisă, liberă și echitabilă. Este de datoria noastră să protejăm acest spațiu și să nu permitem nimănui să răspândească dezinformarea, care alimentează ura, dezbinarea și neîncrederea în democrație. La nivelul Uniunii Europene, am decis să acționăm împreună pentru a ne consolida forța de reacție, a ne promova principiile, a sprijini reziliența societăților noastre, în interiorul frontierelor noastre și în țările din vecinătate. Aceasta este maniera europeană de a răspunde uneia dintre principalele provocări ale vremurilor noastre.” 

Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil cu piața unică digitală, a declarat: „Trebuie să fim solidari și să ne unim forțele pentru a ne proteja democrațiile împotriva dezinformării. Am asistat la încercări de intervenții în alegeri și în referendumuri, cu dovezi care indică Rusia drept sursa principală a acestor campanii. Pentru a aborda aceste amenințări, ne propunem să îmbunătățim coordonarea între statele membre prin intermediul unui sistem de alertă timpurie, să consolidăm echipele care expun actele de dezinformare, să sporim sprijinul acordat mass‑mediei și cercetătorilor și să lansăm un apel pentru ca platformele online să își respecte angajamentele asumate. Combaterea dezinformării necesită un efort colectiv.”

Consolidarea detectării, reacției și sensibilizării

Planul de acțiune, pregătit în strânsă cooperare și cu Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Julian King, comisarul pentru uniunea securității, și Mariya Gabriel, comisarul pentru economia digitală și societatea digitală, se axează pe patru domenii-cheie care vizează sporirea efectivă a capacităților UE și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și UE:

  • O mai bună detectare: Grupurile operative de comunicare strategică și celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și delegațiile UE din țările învecinate vor fi consolidate în mod semnificativ cu personal suplimentar specializat și cu instrumente de analiză a datelor. Se preconizează că bugetul SEAE pentru comunicarea strategică vizând combaterea dezinformării și sensibilizarea cu privire la impactul negativ al acesteia va crește cu peste 100 %, de la 1,9 milioane EUR în 2018 la 5 milioane EUR în 2019. Statele membre ale UE ar trebui să completeze aceste măsuri prin consolidarea propriilor mijloace de combatere a dezinformării.
  • O reacție coordonată: Un sistem special de alertă timpurie va fi înființat la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre pentru a facilita schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și pentru a oferi alerte în timp real privind amenințările în materie de dezinformare. Instituțiile UE și statele membre vor acorda prioritate, de asemenea, unei comunicări proactive și obiective privind valorile și politicile Uniunii.
  • Platforme online și sectorul de resort: Semnatarii Codului de bune practici ar trebui să pună în aplicare rapid și eficace angajamentele asumate în temeiul Codului de bune practici, concentrându-se asupra acțiunilor care sunt urgente pentru alegerile europene din 2019. Printre acestea se numără, în special, asigurarea transparenței publicității politice, intensificarea eforturilor de închidere a conturilor false active, etichetarea interacțiunilor non-umane (mesajele distribuite în mod automat de către calculatoarele „zombie”) și cooperarea cu verificatori ai veridicității informațiilor și cu cercetători din mediul academic pentru a detecta campaniile de dezinformare, a oferi vizibilitate conținutului care a beneficiat de verificări și a disemina acest conținut. Cu ajutorul Grupului european al organelor de reglementare a serviciilor mass‑media audiovizuale, Comisia va asigura o monitorizare atentă și continuă a punerii în aplicare a angajamentelor.
  • Sensibilizarea și consolidarea mijloacelor de acțiune ale cetățenilor: Pe lângă campaniile de sensibilizare orientate în acest scop, instituțiile UE și statele membre vor promova educația în domeniul mass‑mediei prin programe specifice. Se va acorda sprijin echipelor multidisciplinare naționale de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători, pentru ca aceștia să poată detecta și expune campaniile de dezinformare din cadrul rețelelor sociale.

În fine, Comisia raportează astăzi și cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea dezinformării online de la prezentarea comunicării sale din aprilie 2018.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor elabora și vor pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de acțiune, în strânsă cooperare cu statele membre și cu Parlamentul European.

Sistemul de alertă timpurie va fi instituit până în martie 2019, în perspectiva alegerilor europene. În paralel, vor fi sporite în continuare resursele relevante.

Semnatarii Codului de bune practici vor trebui să transmită Comisiei, până la sfârșitul anului 2018, prima actualizare a punerii în aplicare, pe care Comisia o va publica ulterior, în ianuarie 2019. În perioada ianuarie-mai, platformele online vor trebui să transmită Comisiei, lunar, un raport. Comisia va efectua, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Codului de bune practici în primele 12 luni. În cazul în care punerea în aplicare și impactul Codului de bune practici se dovedesc a fi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv cu caracter de reglementare.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East StratCom, pentru a „contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei”. În colaborare cu serviciile relevante din cadrul Comisiei, grupul operativ se concentrează asupra informării efective a țărilor din vecinătatea estică cu privire la politicile UE, asupra consolidării sectorului mediatic general din vecinătatea estică, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru libertatea mass‑mediei și prin consolidarea independenței mass‑mediei, precum și asupra îmbunătățirii capacității UE de a prevedea, a aborda și a sensibiliza publicul cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin.

În 2016 a fost adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride, în 2018.

În aprilie 2018, Comisia a prezentat abordarea europeană și instrumentele de autoreglementare vizând combaterea dezinformării online, care cuprindea Codul de bune practici la nivelul UE pentru combaterea dezinformării, sprijinul acordat unei rețele independente de verificatori ai veridicității informațiilor și instrumentele de stimulare a jurnalismului de calitate. La 16 octombrie, Codul de bune practici a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter și Mozilla, precum și de către organismul profesional care reprezintă platformele online și de către organismele profesionale care reprezintă sectorul publicitar și agențiile de publicitate.

În discursul său din 2018 privind starea Uniunii, președintele Juncker a prezentat, de asemenea, un set de măsuri concrete prin care să se asigure faptul că alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor sunt organizate într-un mod liber, corect și sigur. Măsurile includ o mai mare transparență a publicității politice online și posibilitatea de a impune sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal în scopul influențării în mod deliberat a rezultatelor alegerilor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.