Acasă Economic Miracolul bugetar

Miracolul bugetar

DISTRIBUIȚI

  149247 – 29012019 –     Bugetul general consolidat a încheiat 2018 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (-27,34 miliarde lei la un PIB estimat oficial la 949,6 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht.

Performanţa a fost facilitată de diminuarea minusului tradiţional înregistrat pe ultima lună a anului de la 1,64% din PIB în decembrie 2017 la 0,14% din PIB în decembrie 2018.

Este o evoluţie cu totul atipică dacă ne uităm la cifrele contabilizate din 2008 încoace, care nu prea dădeau speranţe pentru încadrarea în deficitul de 2,97% din PIB antamat.

Poate că o explicaţie aupra acestei reuşite miraculoase ar fi necesară şi utilă, după cum rămâne ca datele Eurostat pe sistem de contabilitate ESA să confirme rezultatul oficial anunţat pe cash.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB, la venituri în 2017 şi la cheltuieli în 2016, au crescut cu valori similare ca puncte procentuale atât veniturile cât şi cheltuielile ( undeva la 1,7-1,8 pp).

Ceea ce a păstrat deficitul cam la aceeaşi valoare raportat la PIB, în pofida unui uşor avans nominal al veniturilor ( +17,2% în raport cu anul precedent) faţă de cheltuieli (+16,8% tot faţă de 2017).

Rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 949,6 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul.

Desigur, rămâne ca şi această valoare să fie confirmată de calculele ce vor fi prezentate la primăvară.

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins circa 25 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 2,6 din PIB sau 17% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi total sau parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de stat de drept.

            Rezultatele pe principalele bugete în 2018

Rezultatele execuţiei bugeate pe principalele bugete în 2018 arată mici plusuri pe toată linia la bugetul asigurărilor sociale, Fondul național pentru asigurări de sănătate şi, mai ales, la Bugetul pentru şomaj (care a avut venituri de aproape trei ori mai mari decât cheltuielile şi a prevenit, de unul singur, trecerea pragului de – 3% din PIB).

            Bugetele locale au intrat pe minus 

Dacă situaţia bugetului de stat s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anii precedenţi (cu o jumătate de procent de PIB), bugetele locale au intrat pe minus (-0,28% din PIB), după ce au scăzut şi pe partea de venituri (de la 9% din PIB la 7,7% din PIB) şi pe partea de cheltuieli (de la 8,9% din PIB la 8,0% din PIB), cu observaţia că dependenţa de centru a fost în creştere iar banii la dispoziţie mai puţini.

            Singurele cheltuieli în scădere faţă de PIB: cele pentru asistenţa socială

La cheltuieli, se remarcă faptul că ”partea leului” a fost adjudecată de cheltuielile de personal, în creştere cu 16,5 miliarde de lei faţă de anul anterior (+23,4%), care au dat mai mult de jumătate din avansul sumelelor achitate de stat relative la PIB (1% faţă de 1,8% spor per total buget).

Creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI (de la 7,5% în 2016, au ajuns la 8,1% în 2017 şi au traversat pragul de 9% în 2018) a contrastat cu singura componentă ce a înregistrat o scădere relativ la PIB. Deşi a urcat la peste 100 de miliarde de lei (+9,5% faţă de anul precedent) asistenţa socială a pierdut 0,1 pp relativ la PIB.

De reţinut creşterea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile, în pofida diminuării ponderii datoriei publice în PIB la doar 33,9% (date pt.T3 2019). Este vorba despre o majorare cu 27,8% sau circa 2,8 miliarde de lei. Cauzată de creşterea nivelului de dobândă la care se poate împrumuta statul român, pe fondul unei tendinţe generale pe plan internaţional dar nu doar din acest motiv.

O evoluţie a avut alocarea suplimentară de fonduri pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, circa 6 miliarde de lei în plus faţă de anul precedent (+33% pentru cadrul financiar 2014 – 2020).

Mai mult, ea a jucat un rol important în intrările de peste 4,5 miliarde lei din partea UE consemnate pe luna decembrie, care au jucat rolul principal în salvarea ţintei de păstrare a deficitului bugetar sub 3%. – sursa: Cursdeguvernare.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.