149365 – 07022019 – Prin modificarile legislative referitoare la abuzul in serviciu, statul pierde parghiile necesare pedepsirii corespunzatoare a acestei infractiuni, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a admis partial sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis, Inalta Curte de Casatie si Justitie, PNL, PMP si USR privind modificarile aduse Codului penal si Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
”Examinand criticile de neconstitutionalitate (…) constatam ca legiuitorul a eliminat infractiunea de abuz in serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal si, in consecinta, din sfera faptelor sanctionate mai sever in ipoteza in care au produs consecinte deosebit de grave. Este de observat ca legiuitorul nu numai ca a redus limitele speciale ale pedepsei cu inchisoarea aplicabila infractiunii de abuz in serviciu si a reglementat pedeapsa alternativa a amenzii, dar a eliminat si forma agravata a acesteia. (…) Practic, statul pierde parghiile necesare pedepsirii corespunzatoare a acestei infractiuni de serviciu, aspect care se repercuteaza asupra standardului de protectie a drepturilor si libertatilor celorlalte persoane”, se arata in motivarea publicata miercuri pe site-ul CCR, informeaza Agerpres.
Conform aceleiasi surse, prin modificarea textului art. 309 din Codul penal, care elimina agravanta la infractiunea de abuz in serviciu, regimul sanctionator al acesteia ”a fost nepermis de mult relaxat”.
”Mai mult, din moment ce se elimina agravanta analizata, termenul de prescriptie al raspunderii penale pentru infractiunea de abuz in serviciu se egalizeaza la nivelul termenului de prescriptie pentru forma de baza (de altfel, singura existenta in noua forma preconizata a Codului penal), aspect care, corelat cu scaderea maximului special al infractiunii, duce la un termen de prescriptie unic de 5 ani pentru aceste infractiuni”, se mentioneaza in motivare.
CCR a concluzionat ca s-a incalcat o decizia anterioara, din 4 aprilie 2017, referitoare la obligatia legiuitorului de a adopta instrumentele legale necesare in scopul prevenirii fenomenului infractional, ”cu excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestuia”.
CCR a admis partial, pe 25 octombrie 2018, sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis, Inalta Curte de Casatie si Justitie, PNL, PMP si USR privind modificarile aduse Codului penal si Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Judecatorii au stabilit, printre altele, ca modificarile aduse infractiunilor de abuz in serviciu si trafic de influenta sunt neconstitutionale si au respins contestatiile cu privire la abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu.
