Acasă Cultura/Media Ziua Națională Constantin Brâncuşi

Ziua Națională Constantin Brâncuşi

DISTRIBUIȚI

149490 – 19022019 – Institutul Cultural Român celebrează  ziua nașterii lui Constantin Brâncuşi fiind și zi de sărbătoare naţională.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj.

Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu. În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.

În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu un cadru și o atmosferă românească. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului.

În secolul al XX-lea Constantin Brâncuşi foloseşte motivul Leastviţei (Scara Raiului) pentru Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. Motivul rămâne actual, numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l folosească.

În anul 1957 Brâncuși se spovedește la arhiepiscopul Teofil și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”.

Considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai seculului al XX-lea, Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a vitalităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil şi spiritual.

În opera sa, el a oglindit felul de a gândi lumea al ţăranului român, rădăcinile adânci ale operei sale surprinzând tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti, sculptorul român relevând lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii, amintește printr-un comunicat de presă deputatul Alina Teiş.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.