150687 – 07062019 – Inspecţia Muncii a desfăşurat, în perioada 20 – 31 mai 2019, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 1.093.615 euro, adică 5.172.800 de lei.
Au fost depistate 304 persoane care desfășurau muncă fără forme legale, dintre acestea 73 erau din județul Bihor, 27 din județul Cluj și 23 din Prahova. În domeniul relaţiilor de muncă, au fost efectuate 2.961 de controale în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 4.510.800 de lei, din care 3.885.000 lei pentru muncă nedeclarată, și au fost sancţionaţi 713 angajatori. În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 2011 controale, în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 662.000 de lei.
Angajatorii au comunicat către inspectoratele teritoriale de muncă 303 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi sau nu încadrate ca fiind accidente de muncă. Dintre acestea, 140 au avut loc în București și 34 în județul Cluj.
Proiectul de aviz al Comisiei de la Veneția: Elementele cele mai problematice ale reformei din justiție din 2018 au rămas neschimbate sau chiar au fost agravate
Comisia de la Veneția arată în proiectul de aviz în legătură cu OUG 7, care a generat proteste fără precedent ale magistraților în primăvara acestui an, că elementele cele mai problematice ale reformei din justiție din 2018 au rămas neschimbate sau chiar au fost agravate, critică ferm utilizarea ordonanțelor de urgență pentru legiferare și susține că acestea trebuie limitate drastic și apreciază că Secția specială riscă să constituie un obstacol în lupta anticorupție.
În documentul consultat de G4Media.ro, Comisia de la Veneția se referă pe larg la legiferarea prin ordonanțele de urgență, menționând că acest proces a fost aspru criticat atât în România, cât și la nivel internațional.
”Comisia de la Veneția consideră că acest mod de modificare a legilor privind justiția este extrem de problematic”, se arată în proiectul de aviz.
Comisia subliniază că lipsa unor deliberări adecvate constituie o problemă intrinsecă a oricărei proceduri accelerate.
”Comisia de la Veneția este – ca întotdeauna – extrem de critică în ceea ce priveşte adoptarea urgentă a unor acte ale Parlamentului care reglementează aspecte importante ale ordinii juridice, fără consultări obișnuite cu opoziția, cu experții sau cu societatea civilă. Acest mod de legiferare ridică semne de întrebare cu privire la temeinicia rezultatelor reformei. Acest lucru este valabil a fortiori în cazul în care modificările legislative nu sunt adoptate printr-un act al Parlamentului, ci de către guvern, prin ordonanțe «de urgență» care dobândesc forța legii fără nicio discuție în Parlament. În plus, este rezonabil să se presupună că utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență poate conduce la un comportament iresponsabil din partea legiuitorului, care știe că greșelile sale pot fi corectate cu ușurință de către Guvern”, precizează Comisia de la Veneția.
În document se menționează că, după cum au aflat raportorii în timpul vizitei în România, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) nu a fost consultată înainte de adoptarea OUG 7, iar Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a avut mai puțin de două zile să examineze proiectul de ordonanță înainte de adoptarea acesteia. Aceste instituții și-au prezentat obiecțiile Guvernului după adoptarea OUG 7 și, mai puțin de o lună mai târziu, Guvernul a emis OUG nr. 12, care a remediat unele dintre problemele semnalate de părțile interesate relevante.
Comisia arată că aceste exemple nu sunt exhaustive și demonstrează că recugerea la procedurile accelerate – de către legiuitor și, chiar mai mult, de către Guvern – afectează în mod inevitabil calitatea legislației.
”În al doilea rând, acest mod de a modifica legislația afectează securitatea juridică. Chiar și pentru specialiştii în drept este dificil de înțeles care este situația actuală, cu atât mai puțin pentru cetățenii obișnuiți din România. Anumite aspecte nu sunt avute în vedere doar de cele trei legi ale justiției, ci și de cele cinci OUG consecutive, care au adus modificări fragmentate textelor inițiale și ordonanțelor anterioare. Devine din ce în ce mai dificil de explicat care este situația actuală. În orice caz, însăși noțiunea de status quo devine neclară în contextul românesc, în care Guvernul modifică în mod repetat normele privind funcționarea sistemului judiciar, la intervale scurte de timp. Comisia de la Veneția reamintește că, potrivit principiilor Statului de drept, claritatea, previzibilitatea, consecvența și coerența cadrului legislativ, precum și stabilitatea legislației reprezintă preocupări majore în ceea ce privește orice sistem juridic bazat pe principiile Statului de drept”, se arată în document.
Comisia de la Veneția precizează că ”modificările frecvente ale normelor referitoare la instituții și la numirile în funcții de conducere sau la revocările din aceste funcţii, uneori prin legislație, uneori prin ordonanţe de urgenţă ale guvernului, creează impresia că scopul acestor amendamente nu este o reformă sistematică a sistemului, ci o adaptare a normelor la anumiți candidați sau situații”. – continuare pe G4Media.ro
