Acasă Social Siguranța alimentară în România, mai mult pe hârtie

Siguranța alimentară în România, mai mult pe hârtie

DISTRIBUIȚI

 151089 – 15072019 –  Un raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) arată că 4,3% din probele prelevate din produsele agro-alimentare obținute în sistem convențional au fost neconforme, având reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis.

Din cele 5.806 de probe prelevate din produse ecologice la nivel european, de pe întregul lanț alimentar (producție, procesare, distribuire), în 5.010 probe nu au fost depistate reziduuri de pesticide cuantificabile, 711 probe au relevat urme de pesticide în cantități inferioare sau egale cu nivelul maxim admis (MRL), iar 85 de probe au fost neconforme, adică au conținut reziduuri de pesticide peste MLR. Procentual, probele neconforme reprezintă 1,5%. Potrivit raportului EFSA, procentul de probe neconforme din produsele certificate organic a fost ușor mai mare în 2017 față de 2016: 1,5 vs 1,3.

Numai trei pesticide sunt permise în agricultura organică: cuprul, spinosadul (un insecticid obținut din compuși organici prezenți în anumite bacterii aerobice) și azadirachtinul (un compus chimic de origine vegetală, extras din anumite specii de arbori tropicali), dar fermierii trebuie să respecte concentrațiile impuse de legislația europeană și să evite depășirea nivelului maxim admis.

În cadrul programului național, România a prelevat un număr mult mai mare de probe, 5.572, potrivit graficului EFSA. Aceasta înseamnă un număr de 29,4 de probe pentru 100.000 de locuitori. În Polonia, de pildă, raportul a fost de 6,4 probe la 100.000 de locuitori. Cei mai activi au fost inspectorii bulgari, care au prelevat un număr foarte mare de probe, raportul fiind de 95,8 probe la 100.000 de locuitori.

Majoritatea a fost prelevată din produse agro-alimentare aduse din țări terțe, cu precădere din Turcia, în timp ce un număr infim de probe a fost prelevat din producția fermierilor și procesatorilor bulgari. În România, 48,1 din probe au provenit din producția internă, 8,6% din produsele importate din spațiul comunitar, 42,1% din țări terțe și 1,2% din produse cu origine necunoscută. Olandezii, întocmai ca bulgarii, s-au dovedit mai neîncrezători în produsele sosite din țări terțe, 63,7% din probe fiind prelevate din importurile din afara spațiului european. Inspectorii greci au controlat la sânge fermierii și procesatorii autohtoni, 85,9% din probe fiind prelevate din producția internă. Spaniolii, de asemenea, au prelevat 82,7% din producția internă. Sursa: Lantulalimentar.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.