Acasă Externe Agenda Europeana Codul de bune practici privind dezinformarea, la un an de la intrarea...

Codul de bune practici privind dezinformarea, la un an de la intrarea în vigoare: platformele online prezintă rapoartele de autoevaluare

Rapoartele nu oferă informații suficiente cu privire la impactul real al măsurilor de autoreglementare

DISTRIBUIȚI
Sursa foto: https://euvsdisinfo.eu

152207 – 29102019 –  Comisia Europeană a publicat primele rapoarte anuale de autoevaluare întocmite de Facebook, Google, Microsoft, Mozilla, Twitter și de 7 organisme profesionale europene în temeiul Codului de bune practici privind dezinformarea. Rapoartele prezentate de semnatarii codului arată progresele înregistrate în ultimul an în lupta împotriva dezinformării online. Codul de bune practici cu rol de autoreglementare, care a fost lansat în octombrie 2018, reprezintă un pilon important al Planului de acțiune împotriva dezinformării.

Comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, comisarul pentru uniunea securității, Julian King, și comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, au salutat publicarea acestor autoevaluări:

Salutăm angajamentul platformelor online de a se arăta mai transparente cu privire la politicile lor și de a stabili o cooperare mai strânsă cu cercetătorii, verificatorii veridicității informațiilor și statele membre. Cu toate acestea, progresele variază foarte mult de la un semnatar la altul, iar rapoartele nu oferă informații suficiente cu privire la impactul real al măsurilor de autoreglementare luate în cursul anului trecut și la mecanismele folosite pentru o evaluare independentă.

Alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 nu au fost, în mod clar, scutite de dezinformare, dar acțiunile și rapoartele lunare dinaintea alegerilor au contribuit la limitarea spațiului pentru interferențe și la îmbunătățirea integrității serviciilor, la perturbarea stimulentelor economice pentru dezinformare și la asigurarea unei transparențe sporite a publicității politice și a publicității tematice.Cu toate acestea, propaganda și dezinformarea automată pe scară largă persistă și sunt necesare eforturi suplimentare în toate domeniile prevăzute de cod. Nu putem accepta acest lucru ca fiind noua normalitate.

Eforturile platformelor online și ale verificatorilor veridicității informațiilor pot reduce caracterul viral dăunător al conținutului prin intermediul serviciilor platformelor, însă aceste platforme trebuie să coopereze de urgență cu un număr mai mare de organizații independente și de încredere. Accesul la date acordat până acum nu corespunde nevoilor cercetătorilor independenți.

În final, în pofida angajamentelor importante asumate de toți semnatarii, regretăm faptul că nicio altă platformă și niciun alt actor corporativ din sectorul publicității nu a aderat la cod.”

Principalele concluzii ale rapoartelor de autoevaluare

Comparativ cu situația din octombrie 2018, semnatarii Codului de bune practici indică o îmbunătățire a nivelului de transparență. Există un dialog mai strâns cu platformele în ceea ce privește politicile lor de combatere a dezinformării.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește angajamentele monitorizate de Comisie în perioada ianuarie-mai, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Progresul raportat este mai limitat însă în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor de a pune la dispoziția consumatorilor și a comunității de cercetare a unor instrumente adecvate de acțiune. Comunicarea de date și punerea la dispoziție a unor instrumente de căutare sunt în continuare sporadice și arbitrare și nu răspund nevoii de evaluare independentă a cercetătorilor.

Domeniul de aplicare al acțiunilor întreprinse în vederea respectării angajamentelor pe care și le-au asumat variază mult de la o platformă la alta. În mod similar, există în continuare diferențe între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii privind platformele, cooperarea cu părțile interesate și sensibilitatea la contextele electorale.

Rapoartele furnizează informații cu privire la politicile de punere în aplicare a codului, inclusiv cu privire la indicatorii specifici UE. Diferă însă coerența și nivelul de detaliu. Indicatorii furnizați sunt în principal indicatori de realizare, de exemplu, numărul de conturi eliminate.

Etapele următoare

Comisia lucrează încă la evaluarea globală a eficacității Codului de bune practici. Pe lângă autoevaluările efectuate de către semnatari, Comisia va ține seama de:

  • contribuția Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor audiovizuale ( European Regulators Group for Audiovisual Services – ERGA), astfel cum se prevede în Planul de acțiune împotriva dezinformării.
  • o evaluare efectuată de o organizație terță selectată de către semnatari, astfel cum se prevede în Codul de bune practici.
  • o evaluare a unui consultant independent angajat de Comisie, care urmează a fi prezentată la începutul anului 2020.
  • un raport privind alegerile din 2019, pe care Comisia îl va prezenta Parlamentului European în următoarele luni.

Pe baza acestor elemente, Comisia va prezenta o evaluare globală la începutul anului 2020. Dacă rezultatele obținute în contextul codului se vor dovedi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv măsuri cu caracter normativ.

Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East Stratcom, pentru a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei. În 2016, s-a adoptat Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride, urmat în 2018 de Comunicarea comună privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților de reacție la amenințările hibride.

În aprilie 2018, Comisia a prezentat o abordare la nivel european și instrumente de autoreglementare pentru combaterea dezinformării online. În octombrie 2018, Facebook, Google, Twitter și Mozilla au semnat Codul de bune practici. Acestora li s-au alăturat organismele profesionale care reprezintă platformele online, sectorul publicitar și agențiile de publicitate. Autoevaluările publicate astăzi sunt o continuare a rapoartelor de referință prezentate în ianuarie 2019, precum și a rapoartelor lunare transmise de Facebook, Google și Twitter din ianuarie până în mai 2019. Aceste autoevaluări se concentrează asupra punerii în aplicare a angajamentelor relevante pentru integritatea alegerilor europene. În 2019, și Microsoft a semnat Codul.

Într-o comunicare comună, publicată în iunie 2019, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat un raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva dezinformării și principalele lecții învățate în urma alegerilor europene. Raportul a subliniat faptul că, deși, în mod clar, alegerile din mai nu au fost scutite de dezinformare, acțiunile întreprinse de UE – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și societatea civilă – au contribuit la reducerea spațiului pentru intervenții străine și pentru campanii coordonate de manipulare a opiniei publice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.