Acasă Uncategorized Candidații independenți, în continuare discriminați

Candidații independenți, în continuare discriminați

DISTRIBUIȚI

  153309 – 07022020 – Coaliția FiecareVot a lansat raportul de monitorizare a alegerilor prezidențiale. Organizațiile membre au observat alegerile prezidențiale cu 850 de observatori, atât în țară, cât și în secții din străinătate. Raportul de monitorizare acoperă informații obținute din peste 1.500 de secții de votare, din întâlniri cu administrația electorală și din monitorizarea întregului proces electoral.

Concluzii principale

Alegerea preşedintelui României s-a desfăşurat organizat, într-o atmosferă calmă, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Cadrul legislativ a oferit o bază adecvată pentru desfăşurarea unui proces democratic, însă legislaţia electorală conţine anumite discrepanţe, lacune şi formulări insuficient de clare, în special în ce priveşte votul prin corespondenţă. Adoptarea unui Cod Electoral unificat ar rezolva aceste probleme şi ar elimina necesitatea alinierii reglementărilor pentru organizarea coerentă a alegerilor prin ordonanţe de urgenţă adoptate cu puţin timp înaintea fiecărui scrutin, practică ce ocoleşte procedura parlamentară şi contravine bunelor practici electorale.

Administraţia electorală, formată din AEP şi birourile electorale, şi-a îndeplinit atribuţiile în mod eficient, a respectat calendarul electoral şi a publicat hotărâri pentru aplicarea unitară a legii şi răspunsuri la sesizările primite. Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat în mod eficient infrastructura de telecomunicații și pentru funcționarea SIMPV.

Transparenţa organizării şi administrării a procesului electoral a fost diminuată de faptul că şedinţele Biroului Electoral Central nu sunt publice.

Candidaţii susţinuţi de partide şi alianţe au avut posibilitatea de a-şi desemna reprezentanţi pentru fiecare nivel al administraţiei electorale, însă candidaţii independenţi nu s-au bucurat de acelaşi drept.

Listele de alegători au inclus, pentru prima dată la alegerile prezidenţiale, şi liste permanente pentru alegătorii din străinătate, întocmite pe baza înregistrării active; pentru listele suplimentare din străinătate s-a introdus posibilitatea preluării semnăturii în format electronic, măsură care s-a dovedit benefică pentru eficientizarea funcţionării secţiilor de votare. Discrepanțele legislative au determinat ca alegătorii care s-au înscris pe liste permanente în străinătate să fie înregistrați în zilele alegerilor tot pe listele suplimentare. Noua prevedere care permite partidelor poolitice să obţină copii după listele suplimentare a fost criticată de reprezentanţi ai societăţii civile pentru nerespectarea legislaţiei pentru protecţia datelor personale și a fost contestată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.

Înscrierea candidaţilor s-a realizat pe baza depunerii unor liste care ar trebui să cuprindă cel puțin 200.000 de susţinători; contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, acest număr depăşeşte 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste. Procesul de validare a listelor de semnături, insuficient detaliat de prevederile legale, a fost lipsit de transparenţă şi nu s-a bucurat de încredere din partea interlocutorilor echipei FiecareVot. Biroul Electoral Central a emis opt hotărâri de respingere a unor candidaturi; unul dintre candidaţii respinşi a contestat decizia la Curtea Constituţională, care a admis contestaţia şi a dispus înregistrarea candidaturii. Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu opt dosare de susţinere a unor candidaturi, în care semnăturile prezentate ca aparținând unor persoane diferite aveau elemente de similitudine evidente. Dintre aceste opt candidaturi, cinci au fost validate. În total, BEC a înregistrat 14 candidaţi, dintre care doi independenţi.

În campania electorală, dreptul la liberă exprimare şi dreptul la asociere au fost respectate, iar candidaţii au avut posibilitatea de a-şi organiza campania şi de a-şi transmite mesajul către alegători fără restricţii. Deşi a existat un mediu competitiv, campania s-a desfăşurat lent, vizibilitatea celor mai mulţi dintre cei 14 candidaţi înscrişi a fost foarte redusă, discursul de campanie a fost dominat în bună măsură de subiectul crizei politice şi guvernamentale, iar absenţa dezbaterii pe temele conţinute în programele candidaţilor a redus interesul public pentru procesul electoral şi a afectat şansa electoratului de a face o alegere informată.

Majoritatea candidaţilor au eludat reglementările privind materialele permise în campanie – considerate în general ca fiind limitative şi de natură să reducă vizibilitatea campaniei – şi şi-au început activităţile de promovare cu săptămâni înaintea datei oficiale stabilite de lege, cu ocazia strângerii semnăturilor de susţinere pentru depunerea candidaturilor, utilizând inclusiv bannere, panouri şi alte materiale de mari dimensiuni, care sunt interzise în perioada campaniei.

Pentru finanţarea campaniei electorale, limitele maxime au fost mărite de la 10.000 de salarii brute la 20.000 de salarii de bază minime brute pe țară. Printr-o derogare de la lege competitorii electorali au putut folosi fondurile din subvenții pentru campania electorală. Competitorii electorali au depus 70.258.904,02 lei contribuții electorale pentru primul tur de scrutin, din care 579.174,91 pentru candidați independenți și 69.679.729,11 pentru partidele politice, alianțe și minorități. Peste jumătate din fondurile cheltuite au provenit din subvenții. Datorii au fost înregistrate în cazul a patru dintre candidați, cele mai mari sume apaținând PNL. Cheltuielile de promovare efectuate de partide şi candidaţi în perioada premergătoare campaniei nu au fost declarate cheltuieli de campanie, ci s-au încadrat în categoria cheltuielilor pentru promovarea partidelor, transparența acestora fiind mai redusă.

În ce priveşte informarea alegătorilor, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat materiale pentru alegătorii din ţară şi din străinătate, iar Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Românilor de Pretutindeni şi ambasadele României în străinătate s-au implicat activ în campania de informare a alegătorilor din afara graniţelor. Eficienţa programelor de informare a alegătorilor a fost totuşi redusă, inclusiv datorită bugetului insuficient alocat.

Pentru observarea alegerilor, AEP a acreditat un număr considerabil de organizaţii interne şi internaţionale, printr-o procedură mult simplificată faţă de alegerile precedente. Contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, legea electorală face referire doar la observarea zilei alegerilor şi nu menţionează observarea tuturor aspectelor procesului electoral. Faptul că printre organizaţiile neguvernamentale acreditate s-a numărat şi o asociaţie al cărei lider era în acelaşi timp candidat independent la alegeri reprezintă un potenţial conflict de interese fără precedent. Majoritatea instituţiilor contactate de FiecareVot au arătat deschidere şi au comunicat cu observatorii într-o manieră transparentă; solicitarea echipei FiecareVot de a stabili o întâlnire cu reprezentanţi ai BEC a fost refuzată, iar o solicitare asemănătoare către BESVS 48 a rămas fără răspuns.

Ziua alegerilor s-a desfășurat în majoritatea secțiilor de votare observate în condiții normale, cu respectarea legislaţiei, și a fost în general bine organizată. Nu s-au înregistrat incidente majore, iar observatorii FiecareVot nu au identificat nereguli sistematice de natură să afecteze procedurile de votare sau stabilirea rezultatelor. SIMPV a funcţionat în condiţii normale în cea mai mare parte a secțiilor observate.

Procesul de centralizare a rezultatelor s-a realizat fără blocaje semnificative. Observatorii au considerat  că nu existat dificultăți în completarea proceselor verbale de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare. Nu au fost înregistrate indicii de fraudă. Au fost înregistrate erori legate de aplicația de centralizare a rezultatelor, care au condus inclusiv la nevoia de a corecta prin decizie BEC procesele verbale.

Accesul persoanelor cu dizabilităţi a fost asigurat mai eficient decât la alte alegeri, deoarece alegătorii cu mobilitate redusă care nu și-au putut exprima votul la secțiile unde erau arondaţi pe listele permanente din cauza lipsei de accesibilitate a secțiilor de votare au avut, pentru prima dată, posibilitatea de a vota pe liste suplimentare la orice secţie de votare accesibilă. Prevederile legate de urna specială (mobilă) rămân însă destul de restrictive, întrucât perioada alocată depunerii cererilor este de doar două ore în preziua alegerilor.

Organizarea votării în străinătate a fost mult îmbunătăţită la secţiile de votare –  unde prezenţa la vot a fost cea mai mare înregistrată până în prezent –  datorită noilor reglementări care au introdus votul în avans în zilele de vineri şi sâmbătă dinaintea fiecărui tur de scrutin, preluarea semnăturilor pe listele suplimentare în format electronic, suplimentarea numărului de tablete şi de membri BESV şi posibilitatea ca toţi membrii BESV să îndeplinească rolul de operatori SIMPV, precum şi datorită organizării unui număr de secţii de votare mult mai mare decât la alegerile precedente. Instituțiile implicate în organizarea procesului au depus eforturi considerabile pentru organizarea unui număr mare de secții de votare.

Votul prin corespondenţă a înregistrat un număr relativ redus de participanţi, iar organizarea procesului, deşi a beneficiat de o serie de măsuri binevenite – introducerea posibilităţii de a trimite plicurile la sediile reprezentanțelor diplomatice şi, în cazul alegătorilor ale căror plicuri nu au fost înregistrate la birourile electorale pentru votul prin corespondență, de a vota la secţia de votare – s-a dovedit dificilă, în principal datorită reglementărilor legale contradictorii sau neclare, precum şi datorită unor neajunsuri de ordin tehnic legate de materialele electorale şi de funcţionarea unor servicii poştale din străinătate.

AEP a informat alegătorii privind înregistrarea plicurilor. Observatorii care au vizitat cele trei birouri pentru votul prin corespondenţă din Bucureşti au semnalat la primul tur de scrutin neajunsuri considerabile în timpul numărării voturilor, printre care condiţiile improprii în care au lucrat birourile electorale şi numărul excesiv de alegători alocaţi fiecărei secţii de votare.

Recomandări
Legislația electorală

Recomandăm elaborarea unui Cod Electoral consolidat, care să creeze un cadru legislativ uniform.

Transparenţa activităţii Comisiei Tehnice Centrale trebuie sporită, prin publicarea constantă de informații care să reflecte activitatea acesteia și includerea posibilității ca experți invitați sau organizații neguvernamentale relevante pentru domeniul specific să poată participa la lucrări.

Administrația electorală

Legislația ar trebui să permită candidaților independenți să nominalizeze reprezentanți în birourile electorale sau delegați.

Legea electorală trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice.

Înregistrarea alegătorilor şi listele electorale

Legislația ar trebui modificată pentru a reglementa accesul la informație pe baza principiilor de transparență și de protecție a datelor personale.

Hotărârea 36/2019 AEP ar trebui să clarifice procedura de verificare și acces la liste în concordanță cu principiile transparenței și protecției datelor personale.

Legislația trebuie amendată pentru a pune în acord prevederile privind înregistrarea și votul alegătorilor pe liste permanente.

Înregistrarea candidaților

Pentru a încuraja participarea politică, numărul semnăturilor de susţinere prevăzut de lege, atât pentru candidaţii propuşi de partide şi alianţe, cât şi pentru candidaturile independente, ar trebui redus sub procentul de 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Este necesară introducerea unui mecanism eficient şi transparent de verificare a semnăturilor de susţinere, în conformitate cu Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.

Campania electorală

Legislaţia trebuie să includă reglementări clare, rezonabile şi uniforme privind activităţile desfăşurate de partide în scopul promovării mesajului electoral, indiferent dacă acestea se desfăşoară în perioada campaniei electorale sau în afara ei.

Recomandăm deschiderea unei discuții publice despre amendarea legislației electorale, astfel încât prevederile privind afișajul stradal să fie mai puțin restrictive.

Finanțarea partidelor și campaniei electorale

Recomandăm amendarea art 18 (2) din Legea 334/2006 și a normelor aferente pentru a asigura plafonarea sumelor maxime ce pot fi alocate pentru subvenții.

Recomandăm scăderea pragului pentru obținerea de subvenții la nivel local pentru a ține cont de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali (peste 5 mandate obținute).

Recomandăm creșterea ponderii din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale la 50%  (față de 25%)

Legislația ar trebui modificată astfel încât toate materialele de promovare a unui partid sau candidat să conțină informații despre entitatea care le-a comandat, cea care le produce și numărul de copii, dacă este cazul.

Observarea procesului electoral

Recomandăm adoptarea procedurii de acreditare din Legea 2018/2015 (art.89) pentru toate tipurile de alegeri, prin modificarea legislaţiei electorale.

Pentru a spori transparenţa procesului electoral, dreptul de a desemna delegaţi, de care beneficiază în prezent partidele politice, organizațiile minorităților naționale şi alianțele care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale, ar trebui extins şi la candidaţii independenţi.

Recomandăm introducerea unei prevederi legale care să permită accesul observatorilor la toate activităţile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, pe durata întregii perioade electorale, şi nu doar la cele care se desfăşoară în ziua alegerilor.

Asociaţiile şi fundaţiile care acreditează observatori trebuie să fie organizaţii bona fide, care să nu aibă interese legate de rezultatul alegerilor sau de sprijinirea competitorilor electorali.

Educația alegătorilor

Pentru a asigura informarea corectă și timpurie a alegătorilor, recomandăm elaborarea unor materiale de educație electorală în timp util și diseminarea acestora pe scară largă.

Participarea persoanelor cu dizabilități

Legislația ar putea fi amendată pentru a permite depunerea cererilor pentru urna mobilă inclusiv în ziua alegerilor. Trebuie întreprinse măsuri suplimentare pentru a asigura accesul fără bariere al persoanelor cu dizabilități la procesul electoral, atât prin accesibilizarea cât mai multor secţii de votare cât şi prin publicarea tuturor informaţiilor privind procedurile de votare în format adaptat pentru necesităţile persoanelor cu dizabilităţi auditive sau vizuale.

Centralizarea rezultatelor

Autoritățile electorale trebuie să acorde o atenție sporită procedurilor de elaborare a programelor de centralizare a rezultatelor pentru a se evita incidente de natură să afecteze integritatea și credibilitatea procesului electoral.

Organizarea votării în străinătate

Funcționarea platformei www.votstrainatate.ro ar putea fi reglementată mai detaliat prin intermediul legislației.

Votul prin corespondență

Legea trebuie amendată pentru a reduce numărul de alegători alocați unui birou electoral pentru votul prin corespondență

Legea trebuie amendată pentru a clarifica semnificația termenului “desigilat” în contextul anulării plicurilor exterioare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.