153347 – 11022020 – Săptămâna trecută, experți internaționali în combaterea dezinformării s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre problema dezinformării, ca parte a unei agresiuni mai largi împotriva UE și a statelor membre, o provocare pe care uniunea este hotărâtă să o abordeze.
Reuniunea a fost deschisă de vicepreședintele Comisiei UE, Věra Jourová, care în discursul său a subliniat amenințarea dezinformării pentru democrație:
Există actori externi specifici – și anume Rusia și din ce în ce mai mult China – care utilizează în mod activ dezinformarea și tactica de interferență aferentă pentru a submina democrația europeană și vor continua acest lucru până când nu vom demonstra că nu vom tolera această agresiune și interferență.
Conferința UE vs Disinfo a fost organizată de Divizia Serviciului European de Acțiune Externă pentru Comunicări Strategice. Scopul său a fost să discute despre cum se dezvoltă amenințarea dezinformării, cum apar actorii noi și noile tehnologii și cum poate fi menținut un discurs public democratic, bazat pe fapte și respect reciproc.
Viziuni pentru un „internet bun”
Planul de acțiune al UE împotriva dezinformării identifică dezinformarea ca parte a unei agresiuni hibride mai largi împotriva UE și a statelor membre. Acest lucru a fost subliniat de mai mulți dintre participanți. Cu privire la modul de a merge mai departe în combaterea noilor amenințări și a mijloacelor de interferență malignă, panelistul Alex Krasodomski-Jones, directorul Centrului pentru Analiza Social Media (CASM), a subliniat necesitatea înțelegerii nu numai a amenințării, dar și a ceea ce dorim să realizăm:
Problema decurge, din punctul meu de vedere, dintr-o lipsă de perspectivă. Fără viziune nu putem continua. Pentru ce luptăm? Cum e mai bine? Atât timp cât nu știm cum arată „internetul bun”, nu putem lupta cu „internetul rău”.
Sebastian Bay de la Agenția Suedeză de Cercetare a Apărării, a considerat necesară investiția în mecanismul de reglementare pentru a reduce utilizarea interacțiunilor fabricate pe social media:
Modelele inventate pentru dezinformare pot fi folosite de oricine, împotriva oricui. Este ieftin, eficient și operatorul nu se confruntă cu riscuri. De ce să nu-l folosești? Trebuie să îmbunătățim transparența; demonstrați cine câștigă bani pentru asta. Atât timp cât conturile false și interacțiunile false adaugă conținut, actorii vor fi reticenți să abordeze problema. Dacă vom reglementa o industrie care câștigă sute de miliarde, trebuie să investim miliarde de euro. Trebuie să investim!
Conferința a fost prima de acest fel, organizată de divizia SEAE pentru comunicații strategice. Șeful diviziei, Lutz Güllner, a descris viziunea:
Dezinformarea este o amenințare pentru instituțiile noastre democratice. Le subminează, creează neîncredere. UE a fost în fruntea eforturilor de combatere a acesteia, analizând în mod special campaniile pro-Kremlin. UE este un lider de gândire în acest domeniu și a creat noi instrumente pentru a rezolva problema. Trebuie să înțelegem noile posibilități tehnice de manipulare a spațiului public și să identificăm noii actori.
Regula totalitară
Nici dezinformarea și nici amenințările hibride nu sunt concepte noi. Vicepreședintele Comisiei UE, Věra Jourová, s-a referit la discursul public otrăvit al copilăriei sale în Cehoslovacia comunistă și la faptul că regimurile totalitare au folosit întotdeauna declarații false, minciuni și dezinformare pentru a ataca democrația:
Unul dintre principalele obiective ale inamicilor noștri nu este să ne convingă de faptele lor, ci să submineze credibilitatea și să arate că democrația nu este mai bună decât alte regimuri. Aceasta nu este o metodă nouă. Să-l citez pe Hannah Arendt aici: „Subiectul ideal al stăpânirii totalitare nu este nazistul convins sau comunistul convins, ci oamenii pentru care distincția dintre fapt și ficțiune și distincția dintre adevărat și fals nu mai există.”
