Acasă Politic Baietii destepti muta pionul la ROMGAZ

Baietii destepti muta pionul la ROMGAZ

DISTRIBUIȚI

Sahul cu unguri din gazul romanesc75294 – 18112008 – Politicianismul românesc este o boală care, în jocul lui, poate distruge din valorile naţionale, printre care şi ultimele rămăşiţe ale subsolului ţării (poate că ultimele care ar mai putea fi folosite în interesul şi pentru liniştea naţiunii), îmbogăţind pe bogătaşi şi sărăcindu-i pe săraci. Pierzând din vedere faptul că ROMGAZ nu este o partidă facil de controlat,

  ci mai degrabă uşor de pierdut, mai-marii Ministerului Economiei şi Finanţelor, pe regulile impuse de sponsori – privaţii ce gravitează în jurul societăţii de stat, impun sistematic în echipa de conducere persoane ce îndeplinesc criteriul politic şi sunt dispuse să-şi asume responsabilitatea punerii în operă a planurilor gândite de „băieţii deştepţi”. Profesionalismul, interesul public sau obiectivele naţionale asumate declarativ prin Strategia energetică a României pe termen lung nu figurează printre criteriile valide şi de luat în considerare.

Pe acest scenariu şi tributar faptului că Romgaz a revenit, conform algoritmului, UDMR-ului, în noiembrie 2007, a trebuit să i se facă loc lui Eugen Mitea, şef al  filialei PNL Sibiu, înfiinţându-se un post de director adjunct, deşi nu avea pregătirea de specialitate, experienţa necesară şi nu îndeplinea condiţiile minime cerute de fişa postului şi statuate de Contractul Colectiv de Muncă. La momentul acela, jocul era previzibil, intenţia fiind să-i ofere lui Mitea ascendentul politic prin poziţionarea sa pe un post cu vizibilitate locală şi cu putere de influenţă inclusiv la nivel central. Însă, peste nici un an (octombrie 2008), roata se întoarce, iar Mitea, înfrânt în întrecerile electorale locale şi euro-parlamentare, trebuie să se retragă, la recomandarea fermă a celor ce iniţial l-au uns în funcţia de director general adjunct. Principalul motiv – incompatibilitatea de viziune (un eufemism ce maschează un conflict deschis) cu Alpar Kramer, directorul comercial al Romgaz şi principalul susţinător al intereselor celor mai mari furnizori privaţi de gaze – CONEF şi INTERAGRO. Deţinător al poziţiei cheie – de coordonator al politicii comerciale a Romgaz, Alpar Kramer, omul de casă al lui Verestoy Atilla şi apropiat al lui Olosz Gergely (proaspătul demisionar din funcţia de preşedinte al ANRE), a onorat  orice comandă de-a lui Niculae Ioan, oferindu-i grupului INTERAGRO oportunităţi nelimitate, deşi este cel mai rău platnic client al societăţii de stat. Obedienţa sa faţă de interesele „băieţilor deştepţi” şi priceperea în găsirea modalităţilor tehnico-comerciale de servire a acestora l-au transformat pe Kramer Alpar în pretendent constant la posturi înalte de decizie în domeniul gazeifer. O primă tentativă a avut loc la sfârşitul anului 2006 când a fost numit, pentru doar o săptămână, în funcţia de secretar de stat în M.E.C. cu responsabilităţi pe componenta de resurse naturale. Planificată ca o predare de gestiune între fostul ocupant al poziţiei, prietenul şi cel mai activ „băiat deştept”  – Alesandru Dan Victor – şi el, figura nu a ţinut din cauza unui banal conflict de interese descoperit la timp. Dacă tot n-a fost să fie secretar de stat, Kramer Alpar a mai forţat o dată sorţii în martie 2008, de data asta pentru funcţia de director general Romgaz, rămasă vacantă după decesul lui Iacob Alexa. Nu primeşte. Primeşte în schimb Toth Francisc. Totuşi, UDMR-ul obţine confirmarea recunoştinţei PNL-iste pentru poziţia de susţinător constant a actualei guvernări. Pică Mirea, urcă Kramer. Este următoarea mutare a lui Niculae, agreeată de Verestoy Atilla şi impusă tuturor pionilor gazişti (membrii AGA şi CA, directorime şi specialişti din domeniu) cu pumnul conducerii Executivului. Pumn care a sfărâmat în calea sa orice firavă tentativă de împotrivire a responsabililor M.E.F., conştienţi că decizia numirii echivalează, ca scenariu, cu capitularea Romgazului în lupta energetică pentru cucerirea obiectivelor strategice naţionale, dar prea confortabil aşezaţi în poziţiile lor pentru a avea şi o reacţie verticală. Handicapul decizional se resimte pe frontul românesc ca o luptă fără arme, maşinăria de presiune fiind direcţionată şi asupra celor care încă mai conştientizează posibilul revers al medaliei politice, de data aceasta decisiv – cu bună ştiinţă Kramer va agrea prelucrarea obiectivelor societăţii naţionale sub forţa grupurilor de interese private româneşti pe de o parte şi ungare, pe de altă parte. Pe scenariul cine se opune, dispare, Kramer şi-a asigurat traiectoria care prevede într-o etapă viitoare preluarea poziţiei lui Francisc Toth de director general, acesta fiind în pragul pensionării şi oricum cam reticent sau cel puţin încet la comenzile primite. Ne încearcă disperarea, când rezultatul acestor mutări de piese în şahul  gazelor ne prezintă o tablă (a se citi Romgaz) de necontrolat, pe care singurele piese grele – Fabian Istvan şi Anras Robert, membrii C.A., Toth şi Kramer, directori executivi – stau pe o singură jumătate. Tradus în limba română, acest lucru ar suna cam aşa: „Am pierdut controlul….”, dar am câştigat/deprins o metodă „de joc politic”. În atare condiţii, să nu ne mai mire că din ţaracu cele mai mari rezerve de petrol şi gaze din regiune, plătim cele mai mari preţuri la gaze şi benzină, iar pe viitor o să ne trezim cu un nou intermediar pe fluxul de aprovizionare din Federaţia Rusă… Ungaria (şahul prost jucat răstoarnă geografia!!). www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.