93280 – 26082010 – Trei sferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani a crescut corupţia în România, 6% cred că s-a redus, iar 13% că nivelul corupţiei nu s-a modificat, conform rezultatelor unei cercetări privind percepţia corupţiei în România realizată de CSOP. Se constată faptul că un procent mai redus de tineri (68% faţă de 75% media eşantionului) apreciază că nivelul corupţiei a crescut. Aceeaşi tendinţă se constată şi pentru locuitorii Bucureştiului (67%) şi grupurile etnice minoritare principale (65% pentru romi şi 66% la maghiari).
De asemenea, respondenţii cu studii superioare (11%) şi cei din Bucureşti (15%) sunt mai numeroşi în a aprecia că a fost redus nivelul corupţiei.
Instituţia cu gradul cel mai ridicat de încredere este – în mod tradiţional – armata (51% este procentul celor care au încredere în foarte mare şi în mare măsură). Ea este urmată de instituţiile de educaţie (43%), de primării (39%), instituţiile de sănătate publică (31%), consiliul judeţean (26%), prefectura (25%).
Atitudini şi comportamente privind corupţia – 13% din populaţia României cu vârste peste 18 ani (adică în jur de 2.300.000) admite că a dat mită în ultimele 12 luni în timp ce 80% nu au oferit. Procentul celor care au dat mită este mai ridicat în Bucureşti şi mai scăzut în rural precum şi categoriile cu venituri mai reduse şi minorităţi etnice. Valoarea cumulată medie a şpăgilor pe individ este de 574 de RON pe o perioadă de 12 luni.
Aproape trei sferturi (73%) din populaţia ţării crede că nu poţi reuşi în România fără să apelezi la mijloace mai puţin legitime, cum ar fi, mita sau traficul de influenţă în timp ce 27% cred că se poate. Există procente mai ridicate de „optimişti” printre cei cu venituri mari (peste 2500 RON pe lună pe gospodărie), de altă etnie decât română, dar şi cei cu veniturile cele mai mici (sub 600 RON).
Opinii privind măsuri instituţionale de reducere a corupţiei – Peste jumătate (55%) dintre respondenţi apreciază că fiind necesară funcţionarea Centrului Naţional pentru Integritate.
Mai convinşi sunt bărbaţii, cei cu studii medii, locuitorii din oraşele de provincie, cu venituri medii sau mari. De asemenea, şi cei care au dat mită în ultimele 12 luni apreciază, peste medie, că funcţionarea CNI este necesară şi utilă.
Marea majoritate a românilor (74%) este de acord cu instalarea camerelor de supraveghere video pe maşinile de poliţie ca măsură anticorupţie iar 15% sunt împotrivă. Acordul cu această măsură este apreciat în foarte mare măsură mai ales de bărbaţi – mai expuşi controlului poliţiei rutiere – persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti, cu venituri ridicate. De asemenea, se contată corelarea acordului cu instalarea sistemelor de supraveghere cu darea de mită şi cu necesitatea existenţei CNI.
Aproape jumătate (48%) dintre respondenţi agrează introducerea materiei privind integritatea şi cetăţenia activă la gimnaziu. Se constată rate mai ridicate ale acordului cu această măsură preventivă în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare, locuitorii din oraşele de provincie, cei cu venituri medii şi mari. De cealaltă parte, nu par foarte încântaţi de idee persoanele din mediul rural, cu educaţie scăzută, cu venituri reduse şi nici respondenţii aparţinând minorităţilor naţionale.
Aproape jumătate (49%) dintre români cred că veniturile profesorilor care dau meditaţii în afara orelor de curs ar trebui impozitate. Ca şi profil demografic, aceştia sunt mai degrabă locuitori din mediul urban din provincie, cu venituri medii, etnicii maghiari.
La polul opus, respondenţii din Bucureşti nu cred că aceste măsuri împotriva cadrelor didactice sunt necesare, doar 25% din bucureşteni – comparativ cu 49% media naţională – sunt în favoarea acestor măsuri.
Sondajul de opinie a fost realizat de CSOP, în perioada 25 mai – 5 iunie 2010, la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi Consolidarea Centrului Naţional pentru Integritate”, cofinanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Centrul Naţional pentru Integritate fiind înfiinţat de către Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ambasada Marii Britanii, Ambasada Regatului Țărilor de Jos, Ambasada Finlandei, Ambasada Suediei şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. www.promptmedia.ro
