Acasă Uncategorized Bucuresti: Unu din trei angajati din Sanatate vrea sa plece la munca...

Bucuresti: Unu din trei angajati din Sanatate vrea sa plece la munca in strainatate

DISTRIBUIȚI

92875 – 12082010 – Tendinţa de migrare a personalului din Sănătate a fost analizată de Federaţia Solidaritatea Sanitară din România în cadrul unui studiu.

„Studiul <Tendinţa de migrare a personalului din Sănătate> reprezintă o analiză intermediară a datelor obţinute în cadrul unei cercetări calitative care se desfăşoară de către Federaţia Solidaritatea Sanitară din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială Solidaritatea pe parcursul a doi ani, în Regiunea Sud-Est, pe tema Calitatea vieţii profesionale şi tendinţa de migraţie

 a personalului din sistemul sanitar.

 

 

Activităţile de cercetare au fost desfăşurate până în acest moment pe durata a 9 luni de către cadre didactice şi studenţi ai Universităţii Dunărea de Jos Galaţi pe un eşantion de 250 de salariaţi din regiune. Metoda principală de cercetare o constituie focus-grupul, prezentul studiu fiind rezultatul a 32 de cercetări focus-grup desfăşurate de-a lungul a peste 50 de ore de discuţii cu salariaţi din sectorul sanitar organizaţi pe grupe de discuţii, în medie cîte 8 subiecţi pentru fiecare şedinţă. Principalul avantaj al acestei metode de cercetare îl reprezintă faptul că ea permite culegerea unor date calitative, fiind considerată regina anlizelor de acest tip. Pe această cale am putut ajunge la „elementele de fineţe” ce intervin în procesul migraţiei personalului medical, în încercarea de a descoperi atât cauzele cât şi efecte ale acestui fenomen. În acelaşi timp cercetarea focus-grup a fost suplimentată cu aplicarea chestionarelor şi desfăşurarea unor interviuri.

Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migraţiei personalului medical desfăşurat în ultimii 4 ani de Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România în cadrul Centrului de Cercetare Socială Solidaritatea, acesta fiind al cincilea studiu din categoria celor de amploare naţională sau regională.

Această cercetare este parte a proiectului Formare profesională continuă pentru personalul medical – Creşterea calităţii serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea şi formarea profesională a personalului medical, managerilor şi celorlalte categorii de personal din sistem, din Regiunea Sud-Est, proiect cofinanţat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane.

Având în vedere studiile similare desfăşurate în Occident şi studiile noastre anterioare am considerat că modelul principal de analiză a migraţiei personalului medical trebuie structurat pe două tipuri de factori: factorii de tip push, adică factorii care îi împing, determină, pe salariaţii din sistemul sanitar românesc să plece la muncă în străinătate, factorii de tip pull – reprezentaţi de factorii ce acţionează din ţările de destinaţie, atrăgând persoanlul să migreze în acele ţări.

Un procent de cca. 30% dintre subiecţi nu intenţionează să plece la muncă în străinătate. Ceea ce înseamnă în acelaşi timp că cca. 70% dintre salariaţi iau în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. Însă chiar şi în cazul celor care intenţionează să plece 36,8% (din total) au diferite impedimente legate de familie.

Pe ansambul, putem considera că cca. 30% dintre salariaţi intenţionează să plece la muncă în străinătate, făcând deja demersuri în acest sens sau urmând să le facă. Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei 30% vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său. În acest sens este relevant faptul că 67,2% dintre repondenţi resimt o scădere a calităţii serviciilor medicale datorită migraţiei.

În acelaşi timp, faptul că zona nehotărâţilor este formată de cca. 40% dintre salariaţi arată o dependenţă a amplorii acestui fenomen în special de condiţiile oferite în ţară, deoarece condiţiile oferite sunt aceleaşi, deci factorii de tip pull acţionează constant.

Sintetizând, nu toţi cei care intenţionează să plece o vor face efectiv dar, în acelaşi timp, vor fi şi situaţii în care vor lua decizia de a pleca dintre cei care pot fi încadraţi în categoria nehotărâţilor.

Analiza factorilor care stau la baza migraţie personalului din sistem indică un relativ echilibru între atracţia exercitată de ţările de destinaţie şi determinarea salariaţilor să plece de condiţiile din ţară.

Astfel, 30,4% dintre repondenţi sunt atraşi de salariile mai mari din Occident. În cazul acestei categorii putem vorbi atât de stabilirea unui anumit standard de viaţă, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de câştiguri existente în Occident. Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migraţie iar cea de a rămâne de o eventuală creştere a salariilor până la un nivel acceptabil. Acest factor acţionează în mod constant şi îşi va păstra efectul atât timp cât vor exista diferenţele foarte mari între salarii. Putem considera că pentru această categorie de salariaţi nu au efect măsurile politice pe terme scurt, intenţia de a pleca rămânând relativ constantă.

În acelaşi timp, 34,8% dintre respondenţi resimt presiunea exercitată de condiţiile din ţară care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, principalii factori fiind nemulţumirea faţă de starea materială actuală (17,6%), nevoile legate de întreţinerea familiei (10,8%) şi nevoia achitării datoriilor (6,4%). În cazul acestei categorii decizia privind migraţia depinde într-o foarte mare măsură de măsurile politice şi administrative pe termen scurt care pot interveni în a creşte numărul celor care pleacă.

Concluzii – Având în vedere faptul că decizia reducerii salariilor cu 25% a determinat, în intervalul dintre adoptarea ei şi exercitarea efectelor, o creştere considerabilă a intenţiilor şi demersurilor salariaţilor din sistemul sanitar de a migra, este de aşteptat ca producerea efectelor, respectiv scăderea efectivă a salariilor începând cu luna august, să conducă la o creştere şi mai mare a intenţiei de plecare şi a plecărilor efective.

Stresul la locul de muncă legat de lispurile materiale din sistem şi de relaţiile tensionate cu pacienţii ivite în special pe fondul acestor lipsuri perturbă în mod semnificativ activitatea sistemului sanitar şi poate interveni în determinarea salariaţilor să ia decizia de a pleca la muncă în străinătate.

În cadrul modelului push-pull se remarcă o accentuare atât a factorilor de timp pull, printr-o prezenţă mult mai activă a firmelor de recrutare a personalului medical, cât şi o creştere forte mare a presiunii execitate de factorii push în special prin reducerea salariilor la care se adaugă creşterea riscului de disponibilizare, creşterea inflaţiei şi, pe ansamblu, scăderea nivelului de trai. Intervin suplimentar pe zona factorilor push şi reformele realizate în ultimele luni, în special descentralizarea sistemului sanitar, care atrage confruntarea cu alte mentalităţi, şi modificarea normativelor de personal”, se spune într-un comunicat al Federaţiei referitor la acest studiu. www.promptmedia.ro

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.