93437 – 01092010 – Serbia intenţionează să deschidă o misiune la sediul NATO din Bruxelles în timpul vizitei pe care ministrul apărării Dragan Sutanovac o va efectua luna următoare în capitala belgiană, a declarat un oficial din Belgrad, citat de SETimes.
„Nu avem o dată exactă încă, dar acest lucru ar trebui să se întâmple în septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului apărării.
Potrivit surselor, misiunea va fi alcătuită dintr-un ambasador şi şase ofiţeri militari.
NATO a admis Serbia în programul său Parteneriat pentru Pace (PpP) în decembrie 2006 şi, la scurt timp după aceasta, a deschis un birou militar de legătură la Belgrad. După aproape doi ani, în octombrie 2008, Sutanovac şi Secretarul General al Alianţei de la acea dată, Jaap de Hoop Scheffer, au semnat un acord standard de securitate care facilitează schimbul de informaţii clasificate între un membru PpP şi pactul militar al celor 28 de naţiuni.
Relaţiile Serbiei cu NATO au fost marcate de suişuri şi coborâşuri. Acestea au devenit extrem de tensionate în 1999, din cauza campaniei întreprinse de Alianţă pentru a pune capăt războiului din Kosovo. Deşi încă instabile, relaţiile dintre cele două s-au îmbunătăţit în 2000, în urma căderii regimului lui Slobodan Milosevici, iar după trei ani Serbia şi-a depus cererea de aderare la PpP.
Însă relaţiile sale cu Alianţa s-au deteriorat din nou în lunile dinaintea declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo din februarie 2008. Principalele partide politice din Serbia, inclusiv Partidul Democrat din Serbia (DSS), formaţiunea premierului de la acea dată, Vojislav Kostunica, au lansat o campanie anti-NATO şi au insistat asupra menţinerii Serbiei în afara oricărei alianţe militare.
Deşi un sondaj efectuat în urmă cu aproximativ şase luni sugera că peste două treimi din sârbi încă se opun oricărei viitoare aderări la NATO, şeful Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a cerut ţării să ia în considerare posibilitatea aderării la Pact.
„Ştim cu toţii că, din motive istorice uşor de înţeles, există un anumit scepticism în Serbia cu privire la o relaţie cu NATO”, a declarat fostul prim-ministru danez în timpul unei vizite de o zi efectuate în mai la Sofia.
„Aş îndemna nu doar conducerea politică sârbă, ci şi poporul sârb, să privească spre viitor, să examineze situaţia cu atenţie şi să tragă concluzia că viitorul Serbiei se află în integrarea în comunitatea euro-atlantică – NATO şi UE”.
Milan Pajevic, un binecunoscut expert din Belgrad în probleme legate de integrarea euro-atlantică a naţiunii balcanice, argumentează însă că această „neutralitate” este o noţiune învechită.
„Neutralitatea reală şi deplină nu există în lumea de astăzi şi, în mod cert, nu este o soluţie realistă şi viabilă pentru Serbia pe termen lung”, a declarat el pentru WAZ EUobserver, un portal de ştiri online din Bruxelles. „Cu toate acestea, o schimbare oficială de politică poate fi anticipată doar atunci când o conducere viitoare va fi suficient de curajoasă şi nu se va confrunta nici cu chestiunile presante de astăzi de pe agenda externă – Kosovo – nici cu o opoziţie internă puternică”.
Deşi există politicieni orientaţi către reformă în actuala conducere a Serbiei, care cred că ţara ar trebui „să se angajeze mai mult în agenda euro-atlantică”, aceştia nu îşi împărtăşesc opiniile în public, întrucât nu au puterea de a le impune, potrivit lui Pajevic.
„În această situaţie, este recomandabil ca Serbia să folosească şi să promoveze cel puţin toate formele de cooperare în contextul PpP”, a adăugat el. www.promptmedia.ro
