95834 – 16112010 – Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat luni, 15 noiembrie a.c., în calitate de intervenient, la Conferinţa asupra apatridiei organizată la Palatul Parlamentului de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi în România (UNHCR), cu sprijinul Senatului României. În intervenţia sa, Titus Corlăţean a abordat, între altele, subiectul rezervelor formulate de ţara noastră la articolele 23, 27 şi 31 la Convenţia din 1954 privind Statutul Apatrizilor, la care România a aderat în 2006: “Apatridia caracterizează persoanele care nu au nicio cetăţenie, ori pe acelea care îşi pierd cetăţenia originară fără să dobândească cetăţenia altui stat. Apatridul, fiind lipsit de legătura juridică personală cu un stat nu are faţă de acesta obligaţiile care rezultă din această legătură; el este, în acelaşi timp, lipsit de orice protecţie, din partea vreunui stat. Pentru a reduce sau chiar elimina cazurile de apatridie şi a limita consecinţele negative ale acestei situaţii, au fost elaborate mai multe convenţii internaţionale. Cele mai importante sunt cele două Convenţii încheiate la New York în 1954 şi 1961, sub auspiciile ONU.”
Corlăţean a făcut o prezentare succintă a articolelor la Convenţia din 1954 privind Statutul Apatrizilor asupra cărora România a formulat rezerve: art. 23 privind ajutorul public, care prevede că statele contractante vor acorda apatrizilor care stau legal pe teritoriul lor acelaşi tratament în ceea ce priveşte ajutorul şi asistenţa publică ca şi cel acordat propriilor cetăţeni; art. 27 referitor la actele de identitate, care prevede că statele contractante vor elibera actele de identitate oricărui apatrid de pe teritoriul lor, care nu deţine acte de călătorie valabile; art. 31 referitor la obligaţia statelor contractante de a nu expulza un apatrid aflat legal pe teritoriul lor, cu excepţia cazului când există motive de securitate naţională sau ordine publică.
Referindu-se la actualul context în care România este membră a Uniunii Europene şi la necesitatea de a dovedi mai multă deschidere fată de o serie de aspecte sensibile în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, preşedintele Comisiei pentru politică externă a concluzionat: “Este necesară o dezbatere interinstituţională publică în România pe tema rezervelor formulate de România la Convenţia din 1954, cu luarea în considerare a practicii celorlalte state europene în materie. Această dezbatere poate conduce la decizia politică de retragere a cel putin una sau două din rezervele formulate anterior de România la Conventia din 1954, posibil la art. 23 si art. 31”. – www.promptmedia.ro
