Acasă Uncategorized Lisabona: La Lisabona, NATO va adopta un Nou Concept Strategic

Lisabona: La Lisabona, NATO va adopta un Nou Concept Strategic

DISTRIBUIȚI
nato

95830 – 16112010 – Liderii ţărilor membre ale NATO se vor întâlni pentru un summit de două zile la Lisabona, vineri 19 noiembrie şi sâmbătă, 20 noiembrie, pentru a aproba strategia de lungă durată a alianţei şi reforme menite să mărească eficienţa. Discuţiile se vor centraliza şi asupra unor planuri de apărare colectivă împotriva rachetelor, viitorul Forţei de Asistenţă în Securitate din Afganistan şi relaţiile cu Rusia. Noul Concept Strategic, care îl va înlocui pe cel adoptat în 1999, defineşte rolul şi responsabilităţile Alianţei

 

 

 

 

 

 

 

 cu privire la domeniul militar şi la alte noi ameninţări la stabilizare şi securitate, cum ar fi terorismul, războiul cibernetic, atacurile cu rachetă şi pirateria. “Investim în noi capacităţi cum ar fi apărarea cibernetică şi cea prin intermediul rachetelor”, declara secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, cu aproape două săptămâni în urmă, înaintea summitului. “Consolidăm parteneriatele noastre şi promovăm o utilizare mult mai eficientă a resurselor, incluzând cele din structurile NATO. Pe scurt, noi pregătim NATO pentru efectul secolului 21”. El crede că datorită reducerilor din domeniile de apărare care apar într-o serie de state cheie, Alianţa ar trebui să cumpere şi să opereze mai mult echipament împreună decât îşi pot permite statele la nivel individual. “Alianţa deja valorează destul de mulţi bani. Unindu-ne, avem mai multă securitate decât am fi avut vreodată operând individual. Dar trebuie să putem mai mult”, a spus Rasmussen. “NATO trebuie să devină mai eficace şi mai eficientă din punct de vedere al costului în acelaşi timp”.

Una din cele mai spinoase probleme de pe agenda de la Lisabona este de a plănui un sistem defensiv menit să protejeze toate naţiunile Alianţei de potenţialele ameninţări. Schiţând propunerea sa pentru un nou Concept Strategic într-un discurs de la începutul lunii octombrie, Ramussen a spus că există un pericol real ca un stat NATO să devină ţinta unui atac cu rachete. “Mai mult de 30 de state achiziţionează tehnologia balistică a rachetelor. Unele pot deja lovi în Europa”, fostul prim-ministru danez a spus în timpul unui eveniment găzduit de Fondul Marshall al SUA că “din nou, aceasta se întâmplă astăzi. Iar această problemă se va agrava”.

NATO a dezvoltat deja un sistem menit să asigure protecţia forţelor Alianţei, care vrea acum să se extindă pentru a acoperi întregul teritoriu al tuturor statelor membre cu un total de 900 milioane de oameni. “Există tehnologie care poate apăra împotriva unui atac cu rachetă”, a mai declarat Rasmussen la Bruxelles pe data de 8 octombrie. “Şi îl putem achiziţiona; preţul extinderii sistemului curent pentru protejarea trupelor noastre şi pentru a include toate oraşele este de mai puţin de 200 milioane de euro, din bugetul comun NATO, pe 10 ani, împărţit între statele NATO. Este foarte multă apărare pentru bani puţini”.

O altă sugestie venită din partea SUA pentru un sistem de apărare împotriva rachetelor propunea amplasarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia şi un sistem radar în Republica Cehă până în 2012. Dar acest sistem nu ar acoperi Bulgaria, România, Grecia şi Turcia.

Opoziţia înverşunată venită din partea Rusiei, care vedea acest sistem ca o posibilă ameninţare, a transformat acest plan într-un măr al discordiei între Moscova şi Washington. Vizualizând cooperarea cu Rusia ca fiind un factor esenţial pentru securitatea globală, administraţia preşedintelui Barack Obama a fost de acord, într-un final, să reducă planul. Decizia pentru adoptarea propunerii – pentru un scut anti-rachetă al NATO – trebuie aprobată de toate statele membre. Indicând că nu doreşte să se opună unei asemenea decizii la Lisabona, Turcia a pus însă câteva condiţii, deşi nu este clar dacă va participa în mod activ în cadrul acestui sistem. Ankara, care a încercat în ultimul timp să-şi îmbunătăţească relaţiile cu statele vecine, şi-a prezentat clar opoziţia ca acest scut să fie menit împotriva vreunei ţări in special. “Noi nu avem o percepţie a ameninţării venite din partea statelor din zonă, incluzând Iran, Rusia, Siria şi alte state adiacente”, a declarat ministrul de Externe al Turciei. “NATO ar trebui să excludă orice formulă care confruntă Turcia cu o grupare de ţări cu planuri definite şi ameninţătoare. Noi nu vrem o zonă a războiului rece sau de presiune psihologică în jurul nostru”. Membră a NATO din 1952, Turcia a înlesnit un transfer controversat de armament nuclear cu Iranul în luna mai. Luna următoare, Turcia a fost una dintre cele două ţări, alături de Brazilia, care au votat contra unei a patra runde de sancţiuni a progamului nuclear al Iranului la Consiliul de Securitate al ONU. Aceste mişcări au ridicat semne de întrebare în Vest, cum că Partidul Justiţiei şi al Dezvoltării din Turcia, care-şi are rădăcinile în islamul politic, împinge ţara către Est. Cu toate acestea, în septembrie, ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, a insistat că nu se pune la cale nicio reajustare şi a confirmat faptul că aderarea la UE este principala prioritate. “Procesul nostru de integrare în UE este cel mai important obiectiv strategic al Turciei. Nimeni nu poate acuza Turcia de întârzierea acestui process”, a declarat el pentru Financial Times.

Preşedintele Abdullah Gul şi prim-ministrul Recep Tayip Erdogan au accentuat rolul unic al ţării ca legătură dintre Est şi Vest. “Uitaţi, aceasta este partea europeană a Istambulului, aceasta este partea asiatică, iar podul este exact în mijloc”, a declarat Gul în luna iunie.

Progresul din Afganistan şi următorii paşi pentru forţele NATO de acolo se vor discuta în a doua zi a evenimentului. Discuţiile vor fi ţinute de preşedintele Afgan Hamid Karzai, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon, preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.

O declaraţie prezentă pe site-ul Alianţei indică posibilitatea unui anunţ la Lisabona despre “începutul tranziţiei către securitatea afgană pentru începutul anului 2011”. Sesiunea despre Afganistan va fi urmată de o întâlnire a Consiliului NATO – Rusia (NRC) cu participarea preşedintelui rus Dmitry Medvedev. Discuţiile se vor concentra asupra unei posibile colaborări a Rusiei la planul Alianţei pentru sistemul de apărare, şi asupra cooperării NATO – Rusia menită să stabilizeze Afganistanul, incluzând probleme de genul tranzit, training anti-narcotice şi furnizarea de elicoptere pentru armata afgană.

“A sosit timpul pentru un început nou al relaţiilor dintre Rusia şi NATO”, a declarat Rasmussen în urma consultărilor cu Medvedev şi ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, de la Moscova, din data de 3 noiembrie.

“Summitul de la Lisabona al Consiliului NATO – Rusia este momentul pentru un nou început. Sunt convins că summitul va aduce beneficii tuturor celor 29 de ţări din NRC – cu privire la Afganistan, la lupta împotriva terorismului şi proliferării, şi sper că şi în privinţa apărării antirachetă”, a spus acesta. – www.promptmedia.ro, sursa – SE Time

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.