Acasă Uncategorized Lisabona: Rusia afirma ca trupele sale de mentinere a pacii din Transnistria...

Lisabona: Rusia afirma ca trupele sale de mentinere a pacii din Transnistria patruleaza in zona in baza unui mandat international, iar retragerea lor ar duce la reizbucnirea razboiului secesionist

DISTRIBUIȚI

95954 – 19112010 – La summitul de la Lisabona (19 – 20 noiembrie 2010), Alianta Nord-Atlantica este gata sa propuna Rusiei o colaborare in schimbul aderarii la scutul antiracheta al NATO, scrie şi Nezavisimaia Gazeta. NATO nu  intentioneaza sa creeze sistemul de aparare antiracheta de la varinata zero, ci bazandu-se pe programul care este deja in vigoare – “Sistemul activ esalonat al scutului  de aparare a rachetelor balistice (ALTBMD). Acesta  functioneaza deja incepand cu anul 2005 si presupune conectarea radarelor

 

 

 

 

 

 

 

 si captatoarelor tarilor membre ale blocului intr-un sistem unic”, mentioneaza sursa citata. Cu ajutorul ALTBMD, o avertizare de lansare a rachetei primita  intr-o tara poate fi transmisa altui aliat in vederea actionarii antirachetei sale si lichidarii pericolului. Pe aceasta baza se si planifica sa se construiasca “scutul antiracheta regional al NATO”..

În cazul unei decizii favorabile la Lisabona, conectarea in continuare a senzorilor si captatoarelor aliatilor va reveni la suma de 200 milioane euro, care va fi investita in urmatorii 10 ani. Aceasta suma va fi folosita pentru dezvoltarea sistemului de comanda a scutului regional al NATO, iar senzorii si captatoarele vor trebui puse la dispozitie de aliati, care vor finanta elementele sistemului ce va fi implementat.

SUA, Franta, Italia, Germania, Olanda, Grecia, Spania au declarat deja despre pregatirea lor de a pune la dispozitie sistemele pentru scutul antiracheta al NATO. Baza va fi formata din complexele de rachete cu raza mare de actiune de pe navele americane (SM-3), care sunt oferite de Washington drept solutie tehnica principala a componentei europene a scutului antiracheta al SUA. Aceasta este acea “abordare europeana de adaptare de faza ”, despre care in septembrie 2009 a declarat presedintele SUA Barak Obama, care concomitent a sistat planurile lui George Bush de promovare a bazei de antirachete din Polonia si Cehia. Cu timpul, la aceste nave vor fi adaugate componentele terestre din Romania (aproximativ in anul 2015) si din Polonia, precum si, probabil, din Europa de Sud-Est.

Interlocutorul Nezavisimaia Gazeta de la Statul Major al NATO presupune ca, dupa Lisabona, unde Rusiei i se va face invitatia oficiala pentru scutul antiracheta al NATO, se vor deschide posibilitati reale de colaborare cu Moscova. In primul rand, pentru faptul ca alianta va dispune de o propunere mai concreta. Preliminar, Rusiei sunt gata sa i se promita consultatii politice, unde partile vor discuta si vor inlatura ingrijorarile ce apar in legatura cu acest sistem, antrenamente si exercitii comune privind scutul antiracheta, in timpul carora Federatia Rusa (dupa versiunea NATO) va putea sa estimeze mai bine eficienta mijloacelor antiracheta ale acestuia.

Moscova va putea, astfel, sa-si asigure securitatea teritoriului sau impotriva amenintarilor cu rachete dinspre Sud si Est pe seama obtinerii unor informatii de la satelitii americani, cum ar fi, de exemplu, fotografii ale RPD Coreene. Dar in acelasi timp, va mentine trupe in Europa, ca o garantie. Rusia afirma ca trupele sale de mentinere a pacii din Transnistria patruleaza in zona in baza unui mandat international, iar retragerea lor ar duce la reizbucnirea razboiului secesionist. Chestiunea Moldovei este una fragila si a fost dezbatuta si la recentul Summit al Marii Negre, in prezenta presedintelui CE, Jose Manuel Barosso, care a promis ca “in anumite conditii”, Romania ar putea adera la Schengen in 2012, iar Moldova sa inceapa procedura de aderare la UElafinele aceluiasi an.

Declaratia in acest sens, apartinand Ministerului rus de Externe, vine la cateva zile dupa ce presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, in care ii cere sa sustina retragerea trupelor ruse de mentinere a pacii de pe teritoriul moldovean. Interesat ca cu putin timp in urma, la Kiev, in incinta Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, a avut loc reuniunea in formatul 5+2 in cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Ea a fost deschisa de catre Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Griscenko, care a reiterat disponibilitatea Ucrainei de a contribui si in continuare activ la solutionarea problemei transnistrene cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

In contextul pregatirilor catre Summitul OSCE de la Astana, a fost accentuata intensificarea dialogului politic intre Chisinau si Tiraspol, precum si in cadrul formatului 5+2. Totodata, reprezentantul politic din partea Chisinaului, Victor Osipov, a atras atentia participantilor la reuniune asupra unor probleme importante, care mai persista, indeosebi, legate de libera circulatie a persoanelor si bunurilor, de dificultatile cu care se confrunta scolile moldovenesti din regiune cu predare in baza grafiei latine, de situatia unor localitati din Zona de Securitate. El a solicitat o implicare mai activa a partenerilor internationali in solutionarea acestor probleme.

Cum nimic nu e gratuit pe lumea asta, la schimb pentru sustinerea din partea Ucrainei in “chestiunea NATO”, Rusia va construi doua reactoare la centrala nucleara ucraineana de la Hmelnitki. Expertii grupului Rosatom au evaluat costurile construirii reactoatelor la sase miliarde dolari, Kievul trebuind sa obtinua un credit rusesc de doua miliarde.

Nici nu s-a stabilit bine formula de schimburi “la nivel inalt”, ca Ucraina a si scos bornele de la frontiera moldo-ucraineana de la Palanca. Insarcinatul cu Afaceri ad-interim al Ambasadei Ucrainei in Republica Moldova, Mihailo Harasin, a fost convocat de ministerul de Externe moldovean pentru a oferi explicatii. Acestea insa au fost neclare, ceea ce i-a facut pe moldoveni sa afirme: „O astfel de abordare nu este de natura sa contribuie la continuarea dialogului pragmatic si constructiv pe problematica demarcarii frontierei de stat moldo-ucrainene, stabilit intre parti pe parcursul anului curent” Potrivit presei de la Chisinau, actiunile partii ucrainene sunt dictate de dorinta Kievului de a muta hotarul cu 120 metri pe teritoriul Republicii Moldova, in pofida faptului ca acest perimetru deja a fost demarcat si au fost semnate acordurile interstatale. Chestiunea, insa, este catalogata ca o sicanare a autoritatilor moldovenesti din partea „tandemului Rusia – Ucraina” pe fondul unei instabilitati politice de la Chisinau dinaintea alegerilor, dar si datorita semnarii tratatului de frontiera cu Romania, ca si intentia Romaniei de a deveni locomotiva care sa duca Moldova in UE. – www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.