subcomisarul Gheorghe Popa, de la Inspectoratul General al Poliției Române, reprezentanți ai asociațiilor din industria de securitate privată, reprezentanți ai companiilor de securitate. Cei trei piloni pe care s-au purtat discuțiile sunt securitatea în clasă, în spațiul din interiorul școlii, precum și din vecinătatea acesteia pe traseele de sosire/plecare a copiilor. Împreună cu Asociația Română pentru Tehnică și Securitate s-a hotârât să se analizeze posibilitatea ca 1.750 de societăți de alarmare din România să doneze echipamente de supraveghere școlilor care nu sunt dotate corespunzător. Dacă fiecare companie de profil ar dona un echipament, 1.750 de școli ar fi mai sigure pentru copii. ARTS s-a angajat să consulte companiile de profil și să indice numărul de echipamente care pot fi donate și numărul de școli beneficiare. APCS urmeaxa sa solicite MAI consultarea tuturor primariilor din tara in vederea stabilirii numarului de scoli ce au nevoie de supraveghere electonica.
O altă propunere a venit din partea reprezentantului IGPR, Gheorghe Popa. El a vorbit despre inițierea unui proiect prin care să se asigure sisteme de supraveghere în toate școlile cu ajutorul fondurilor UE. “Pentru aceasta, vom căuta un inițiator, care să poată suporta financiar procentul de 2% din valoarea totală a proiectului”.
Servicii de pază gratuite în limita puterii financiare a companilor de securitate – Astfel, dacă fiecare dintre cele 1.253 de companii de pază înregistrate în România ar asigura gratuit măcar o școală am avea tot atâtea instituții de învățământ mai sigure. Costurile minime pentru un agent de pază, fără niciun profit din partea companiei, sunt în jur de 7 lei/oră. Calculat la un număr aproximativ de 300 ore pe lună, costul asigurării cu un agent de pază pentru o școală este de 2.100 de lei.
Ca măsură imediată, companiile membre ale APCS vor asigura gratuit paza în cel puțin o școală. Urmează ca IGPR să indice cele mai vulnerabile instituții, astfel încât resursele umane și financiare să fie folosite cât mai eficient posibil.
S-a discutat, de asemenea, despre posibilitatea de a se oferi facilități fiscale strict pentru serviciile de securitate în unitățile de învățământ.
Lipsa unei culturi de securitate este o altă problemă care a fost dezbătută. Selecția și formarea personalului care asigură siguranța copiilor în școli este esențială. Pentru aceasta, APCS, împreună cu celelalte asociații din domeniu, vor urmări ca selecția personalului pentru asigurarea securității în școli să se facă pe baza unor criterii minime. Agenții de securitate trebuie să fie specializați pe asigurarea pazei în școli, trebuie să fie testați psihologic, să aibă aptitudini native, comportamentale și morale adecvate acestui serviciu specific.
În ceea ce privește formarea agenților de pază, Inspectoratul General al Poliției și-a exprimat acordul de a se implica în procesul de training, împreună cu asociațiile de securitate privată. Companiile de securitate sunt o resursă care poate fi folosită. De aceea, s-a discutat ca, împreună cu IGPR, să se pună la punct un sistem de comunicare direct între polițiștii de proximitate și agenții de pază. Astfel, traseul greoi agent de pază- dispecerat companie de securitate- poliție este eficientizat.
Agenții care lucrează în posturi fixe, în vecinătatea școlilor, pot avea în fișa postului identificarea, prevenirea sau notificarea poliției la apariția oricărei surse de conflict. Unitățile mobile pot, de asemenea, să aibă în fișa postului notificarea poliției în situația identificării unor situații conflictuale pe traseele de venire/plecare a elevilor.
În altă ordine de idei, IGPR poate informa companiile de securitate cu privire la mediile cu risc crescut criminogen din țară, precum și unitățile școlare aflate pe lista de priorități în ceea ce privește asigurarea securității. Având o formare profesională, proceduri de lucru bine stabilite și un canal de comunicare direct cu poliția, agenții de pază pot contribui la efortul comun de a asigura securitatea în școli.
Conform anchetei chestionar realizate de UNICEF la nivelul anului şcolar 2004/2005, care s-a realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.207 unităţi de învăţământ gimnazial şi post-gimnazial, un elev din zece declara că a fost agresat fizic şi un elev din cinci declara că a fost hărţuit, proporţia unităţilor de învăţământ la nivelul cărora se înregistrează fenomene de violenţă depăşind 75%. În anul şcolar 2003 – 2004 elevii au sesizat 673 de colegi agresaţi, dintre care 434 în incinta şcolii şi 239 în vecinătatea şcolii.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, din totalul infracţiunilor sesizate, 61,73% au fost săvârşite în incinta unităţilor şcolare şi 38,26% în afara acestora (cu -50,4% mai puţine faţă de anul trecut). 51,48% dintre infracţiunile sesizate sunt furturi, 25,89% sunt infracţiuni de lovire sau alte violenţe şi 35,96% alte infracţiuni. Infracţiunile având pericol social deosebit – tâlhăriile şi violurile – reprezintă doar 2,72 %, respectiv 3,39%. Ca urmare a activităţilor multiple desfăşurate de poliţişti pe parcursul celor 10 luni ale anului 2010 s-a reuşit scăderea faptelor comise în acest domeniu cu 27.35% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. De asemenea, s-a redus cu 38% numărul elevilor autori de infracţiuni, precum şi cel al elevilor victime ale infracţiunilor cu 12,7%. Pe genuri de infracţiuni, scăderi semnificative faţă de anul şcolar precedent au fost înregistrate la şantaj cu – 61.54%, ameninţarea cu – 53,57%, „tâlhărie” cu -55,88%, „tentativa de omor” cu – 50%, „viol” cu – 43,43% şi „vătămare corporală” – 42,42%.
Cauze ale infracţionalităţii în şcoli: neaplicarea corespunzătoare a regulamentelor şcolare interne; comunicare/colaborare necorespunzătoare între familie, profesori şi instituţii; tendinţa conducerilor anumitor unităţi şcolare de a trece sub tăcere unele acte de indisciplină sau unele fapte antisociale petrecute în instituţia de învăţământ, fără a anunţa poliţia despre incident; necunoaşterea elevilor problemă de către factori responsabili din şcoli; deficienţe în asigurarea cu pază a unităţilor şcolare.
Datele oferite de Biroul National de Statistica arată cifre ingrijoratoare privind infractionalitatea juvenila:
În urma mai multor controale ale Poliţiei Capitalei efectuate în toamna acestui an (2010), autorităţile au constatat că 82 de şcoli şi licee din Bucureşti nu au pază, iar alte 182 sunt fără sisteme de alarmă. Într-un singur an şcolar, mai mult de o treime dintre agresiunile asupra elevilor au avut loc în spaţiul din vecinătatea şcolii. – www.promptmedia.ro
