98582 – 18022011 – Raportul interimar al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în România, prezentat vineri, ia act de răspunsul constructiv al României la recomandările Comisiei, care au fost incluse în ultimul raport.Raportul se referă la următoarele evoluţii semnificative care au avut loc în ultimele şase luni: În domeniul reformei judiciare, România a luat mai multe măsuri importante pentru a spori celeritatea actului de justiţie, prin adoptarea şi punerea în aplicare a „legii micii reforme” (o lege procedurală menită să accelereze soluţionarea cauzelor) şi prin modificarea legii privind Curtea Constituţională. România a continuat, de asemenea, pregătirile pentru punerea în aplicare a unui cadru legislativ nou în dreptul civil şi penal. De asemenea, în aceeaşi perioadă, România a pregătit propuneri de închidere a instanţelor
şi parchetelor neviabile şi de realocare a personalului din aceste instituţii. În plus, România a pregătit propuneri pentru a consolida recrutarea şi formarea iniţială a magistraţilor. Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au fost umbrite de probleme juridice, determinând Curtea Constituţională să anuleze alegerea a patru membri ai Consiliului.
În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să obţină rezultate convingătoare în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, s-a observat o creştere a numărului de condamnări nedefinitive şi de sentinţe disuasive şi a fost lansată o evaluare independentă a impactului ultimelor două strategii anticorupţie. România a adoptat, de asemenea, o lege îmbunătăţită pentru a asigura funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă, cauzele majore de corupţie la nivel înalt au avut o evoluţie foarte lentă în instanţa de judecată şi Parlamentul a decis reduceri bugetare semnificative în ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, în contextul constrângerilor bugetare generale. De asemenea, Parlamentul a împiedicat investigaţiile cu privire la acuzaţiile de corupţie aduse unui fost ministru şi a votat împotriva percheziţionării unui computer şi a unei arestări dispuse de procuratură, în contextul altor două investigaţii aflate în desfăşurare cu privire la cazuri de corupţie la nivel înalt.
Următoarele etape – Pentru consolidarea dinamismului reformei, care a fost revigorată în ultimele luni, raportul sugerează că România ar trebui să se concentreze pe o pregătire temeinică în vederea punerii în aplicare a noului cadru legislativ în dreptul civil şi penal. Intrarea în funcţiune a noului Consiliu Superior al Magistraturii reprezintă o oportunitate semnificativă pentru o cooperare strânsă şi constructivă între diferiţii actori politici şi judiciari în acest domeniu.
Până la următoarea evaluare de către Comisie, în vara anului 2011, raportul recomandă României, de asemenea, să se concentreze pe lansarea unei evaluări independente a sistemului judiciar, pe reforma sistemului disciplinar privind magistraţii şi pe măsurile de natură să sporească celeritatea actului de justiţie în cazurile de corupţie la nivel înalt şi să consolideze politica de ansamblu în lupta împotriva corupţiei.
Comisia va continua să sprijine România în eforturile sale de reformă şi, până în vara acestui an, va prezenta următoarea evaluare detaliată a progreselor realizate
Cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România – În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referinţă: 1. asigurarea unui act de justiţie mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea şi monitorizarea impactului noilor Coduri de Procedură Civilă şi Penală; 2. instituirea, astfel cum s-a prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi privind verificarea averilor, incompatibilităţilor şi potenţialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive; 3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale în legătură cu acuzaţiile privind acte de corupţie la nivel înalt; 4. adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în administraţia locală. – www.promptmedia.ro
