98606 – 21022011 – Guvernul va promova, în perioada următoare, la nivel politic şi parlamentar, modificarea Codului Muncii, noile reglementări fiind necesare în contextul crizei economice şi al competiţiei europene şi mondiale în ceea ce priveşte piaţa muncii, a afirmat, duminică, prim-ministrul Emil Boc, în cadrul videoconferinţei cu prefecţii.„Guvernul a reuşit să adopte câteva reforme structurale majore: Legea pensiilor, a salarizării, Legea Educaţiei Naţionale, precum şi cele patru Coduri juridice. Sunt legi care au schimbat din temelii sistemul românesc. Legislaţia muncii trebuie să fie schimbată pentru a face faţă nevoilor prezentului”, a declarat şeful Executivului.
Premierul a arătat că noile reglementări care vor fi incluse în Codul Muncii vor duce la flexibilizarea pieţei muncii şi vor facilita găsirea unui loc de muncă. În acest sens, prim-ministrul a dat exemplul extinderii perioadei pentru care vor fi încheiate contractele pe perioadă nedeterminată de la 24 la 36 de luni, modificare necesară în contextul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene. „Cei care lucrează la negru vor avea posibilitatea să aibă un contract de muncă şi să fie protejaţi şi din punctul de vedere al pensiilor, al şomajului, al sănătăţii şi evident, mai multe taxe plătite la bugetul de stat”, a afirmat prim-ministrul. În paralel, a adăugat premierul, vor fi drastic înăsprite sancţiunile pentru angajatorii care utilizează munca la negru: „Dacă şi în aceste condiţii va mai fi utilizată munca la negru, sancţiunea va fi închisoarea, nu doar amenda. O măsură extrem de dură pentru cei care vor continua să practice munca la negru, ca angajator”.
O altă modificare care va fi inclusă în Codul Muncii vizează creşterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25%. De asemenea, potrivit noului Cod al Muncii accentul va fi pus asupra performanţei, astfel încât concedierea angajaţilor va avea drept criteriu principal performanţa şi nu cel social, ca până acum. „Dacă nu vom face acest lucru nu vom reuşi să fim competitivi în niciun domeniu cu ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii europene sau pe piaţa mondială a muncii”, a precizat prim-ministrul.
Alte modificări menţionate de premier vizează extinderea perioadei de probă pentru angajarea unui salariat şi reglementarea rolului reprezentanţilor salariaţilor şi ai sindicatelor în diversele structuri ale întreprinderilor.
Pe de altă parte, premierul a apreciat că România are toate şansele să iasă din recesiune la sfârşitul lunii martie, amintind că în 2010 s-a înregistrat o contracţie economică de 1,2%, adică sub cea prognozată de 1,9%, un deficit bugetar de 6,5%, sub ţinta estimată de 6,8%, precum şi scăderea ratei şomajului.
De asemenea, premierul a menţionat şi o serie de măsuri cu caracter social decise de Guvern: majorarea din 2011 a salariilor brute ale bugetarilor cu 15%, raport la octombrie, creşterea pensiilor cu 93 de lei, în medie, pentru 1.541.000 de persoane care beneficiază de grupele I şi II de muncă şi care au intrat în aceste categorii până în aprilie 2001. Efortul bugetar pentru plata creşterii acestor pensii a fost de 403 milioane de euro. „Acest efort bugetar nu ar fi fost posibil dacă România nu făcea reformele necesare în 2010 şi anume, să impună o lege a pensiilor care să aibă la bază principiul contributivităţii”, a subliniat premierul.
În ceea ce priveşte susţinerea mediului de afaceri, prim-ministrul a menţionat eliminarea impozitului minim şi opţiunea pe care o au IMM-urile de a alege între plata a 3% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit. De asemenea, şeful Executivului a amintit Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern, prin care tinerii întreprinzători sunt sprijiniţi pentru a-şi întemeia o firmă, sprijin atât sub forma garanţiilor guvernamentale, cât şi sub formă bănească. „Există resurse financiare pentru sprijinirea a peste 1.000 de firme de acest fel în anul 2011”, a arătat primul-ministru.
Pentru susţinerea autorităţilor locale şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, premierul a precizat că Executivul a aprobat în şedinţa de miercuri un act normativ prin care primăriile, consiliile judeţene sau alte autorităţi publice care contractează proiecte europene, dar nu au resurse financiare suficiente pentru cofinanţarea proiectelor, pot utiliza instrumentul garanţiei de stat în contractarea împrumuturilor bancare. În acest sens, Guvernul a aprobat pentru 2011 un plafon al garanţiilor guvernamentale de 300 de milioane de euro. De asemenea, a spus premierul, împrumutul pe care primăria, autoritatea locală îl va lua în acest scop, nu intră în plafonul de îndatorare.
„Am luat această decizie pentru a sprijini autorităţile locale în absorbţia fondurilor europene. Dacă există unele situaţii dificile în teren, le-am pus la dispoziţie acel instrument. Principiul este: primul venit, primul servit”, a declarat prim-ministrul.
Pe de altă parte, premierul le-a solicita prefecţilor să aibă în vedere intrarea în vigoare a noii legi a Educaţiei şi a Ordinului de ministru, documente a căror aplicare vor conduce la depolitizarea conducerii şcolilor. „În urma intrării în vigoare a legii educaţiei, directorii de şcoli şi directorii adjuncţi au anumite incompatibilităţi în raport cu ceea ce înseamnă activitatea politică. În acest sens a fost emis ordinul ministrului Educaţiei, publicat în Monitorul Oficial, şi curg 15 zile, termen în care cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să opteze. Este un prim element de reformă, extrem de important pentru ceea ce înseamnă depolitizarea conducerii şcolilor”, a subliniat prim-ministrul. – www.promptmedia.ro
