98807 – 01032011 – Guvernul a adoptat în şedinţa de luni Codul Muncii şi a decis să promoveze proiectul de act normativ prin procedura constituţională a angajării răspunderii in faţa Parlamentului, a afirmat prim-ministrul Emil Boc într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria. Premierul a declarat că actul normativ este necesar „pentru ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă, pentru ca angajatorii să poată angaja mai uşor, pentru ca salariaţii să poată fi plătiţi mai bine pentru ca românii să-şi poată găsi mai uşor, eventual, un al doilea loc de muncă dacă doresc şi pentru ca mai puţini angajatori în această ţară să folosească munca la negru.
Şeful Executivului a arătat că, potrivit unui clasament realizat de World Economic Forum, România este pe locul 114 din 139 de ţări în ceea ce priveşte flexibilitatea pieţei muncii.
La rândul său, ministrul Muncii Ioan Botiş a declarat că noul act normativ dă posibilitatea creşterii numărului de salariaţi din România: „România are nevoie de mai multi salariaţi, România are nevoie de mai mulţi contributori, şi vreau să înţelegeţi că modificarea propusă la Codul Muncii vine exact în această idee. La aceeaşi populaţie activă, de foarte mulţi ani, ramânem cu acelaşi număr de contracte de muncă. Acest lucru înseamnă că suntem în situaţia – dacă nu găsim soluţii legislative şi economice – de a ne împrumuta pentru a susţine aceste cheltuieli sociale, lucru care din punctul meu de vedere nu trebuie să se întâmple”.
Premierul Emil Boc şi ministrul Muncii, Ioan Botiş, au prezentat principalele modificări pe care noul Cod al Muncii le aduce legislaţiei.
Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni, faţă de 24 de luni cât prevede actualul Cod al Muncii. Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81 şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări. Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată. Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.
Premierul Emil Boc a explicat că „pe această cale vor putea fi încheiate mai multe contracte de muncă, cei care astăzi lucrează la negru vor trece să lucreze cu contract de muncă şi, în consecinţă, cei care sunt în căutarea unui al doilea loc de muncă, cu siguranţă, mai uşor îl vor putea găsi. Subliniez: contractul de muncă pe durată nedeterminată rămâne regula, doar că flexibilizăm piaţa muncii dând posibilitatea ca mai uşor, pentru un proiect, cum ar fi un proiect european, de exemplu, să se poată angaja pe un al doilea loc de muncă sau pe o durată determinată”.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, (faţă de 3 luni, potrivit formei actuale a Codului Muncii) să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni. Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilită la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în nici un caz să nu depăşească 12 luni.
Şeful Executivului a dezminţit categoric afirmaţia potrivit căreia românii vor fi obligaţi să lucreze 16 ore pe zi: ”Vreau să fiu foarte bine înţeles: textul Constituţiei se respectă şi nu se modifică, pentru că este textul fundamental al ţării. Iar Constituţia României spune în art. 41 alin. 3 că durata normală a zilei de lucru este în medie de cel mult opt ore.” Premierul Emil Boc a declarat că această modificare era necesară mai ales pentru activităţile sezoniere, din construcţii sau turism, „unde este nevoie să ai o mai mare flexibilitate a relaţiei dintre angajator şi angajat cu privire la durata de muncă pe care o prestează; /…/ posibilitatea să calculeze această medie de 48 de ore pe săptămână la un interval de patru luni”.
Stabilirea performanţei ca si criteriu de evaluare – Prin contractul individual de munca care se semnează se stabilesc două lucruri: obiectivele de performanţă individuală şi care sunt criteriile de evaluare a realizării acestor criterii de performanţă.
Prim-ministrul Emil Boc a precizat că această modificare a Codului Muncii aduce o mutaţie substanţială, pentru că singurul criteriu de evaluare al angajaţilor va fi performanţa, inclusiv în cazul concedierilor colective: „Este important că în cazul în care ar apărea problema concedierilor colective, pentru diverse motive prevăzute de Codul Muncii, la concedierea colectivă criteriile sociale se aplică după criteriile de performanţă”.
Premierul a subliniat că „cel mai important lucru pe care îl transmitem tuturor românilor este următorul: dacă îţi faci treaba şi eşti performant, legea te apără. Te apără şi în cazul contractului individual de muncă, te apără şi în faţa instanţei, dacă cineva ar abuza şi te-ar concedia dacă tu eşti performant„
Creşterea sporului pentru muncă de noapte. – Salariaţii de noapte beneficiază: fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
“Cei care lucrează în condiţii mai grele în perioada de noapte au posibilitatea să fie plătiţi mai bine”, a declarat premierul Emil Boc.
Înăsprirea sancţiunilor pentru munca la negru. – Instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare: a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv din fonduri UE, pentru o perioadă de până la cinci ani; b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani; c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv a fondurilor UE, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii; d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-au comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
Premierul Emil Boc a explicat că “în funcţie de gravitate, am gradat şi sancţiunile. Triplarea amenzilor pe de o parte, iar daca foloseşti mai mult de cinci salariaţi ca munca la negru, sancţiunea este de natură penală, amenda penală sau închisoare de la 1 la 2 ani, cu posibilitatea pentru instanţă, în caz de infracţiune, să dispună şi măsuri complementare”.
Şeful Executivului a declarat că aceste reglementări sunt în concordanţă cu legislaţia europeană: “aceste prevederi sunt preluate din legislaţia europeană şi le aplicăm ca atare şi în România, pentru că am spus că unul dintre scopurile pe care le are acest Cod al Muncii este şi acela de a compatibiliza legislaţia românească cu legislaţia europeană”.
Menţinerea contractelor colective de muncă. Reprezentanţii salariaţilor au printre atribuţiile principale „să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.”
Premierul Emil Boc a dezminţit faptul că actualul Cod al Muncii desfiinţează contractele colective de la nivel naţional. “Am evidenţiat în foarte multe situaţii că aspectele discutate se vor negocia, discuta în cadrul contractelor colective de muncă de la diverse nivele, de la nivel de unitate, la nivel de ramură sau de nivel naţional pentru că actualul Cod al Muncii, repet, nu abrogă legislaţia contractelor colective de muncă. Această temă urmează să fie stabilită ulterior, în cadrul pachetului legislativ, care vizează contractele colective de muncă”, a subliniat premierul.
Agentul de muncă temporară. – Munca prin agent de muncă temporară, este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. Salariatul temporar” este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă. „Agentul de muncă temporară” este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.„Utilizatorul” este persoana fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căruia munceşte temporar un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară. „Misiune de muncă temporară” înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.”
”Este o directivă preluată integral, nu ne-am atins deloc de directiva europeană. Am preluat acea directivă şi am transpus-o în legislaţia naţională şi cu un singur raţionament, poate cel mai solid la prima vedere, pentru faptul că suntem obligaţi ca până în decembrie 2011 să transpunem integral această directivă, altfel intram în infringement şi plătim din banii noştri pentru faptul că nu am transpus această directivă”, a afirmat ministrul Muncii.
Totodată, ministrul Ioan Botiş a subliniat importanţa agentului de muncă temporară: “Este un intermediar de care piata muncii are nevoie. El se orienteaza cel mai bine, are dinamica cea mai buna pe piata muncii, pentru ca el se conecteaza si la angajat si la cel care vrea sa utilizeze forta de munca. Este omul care creeaza legatura cea mai buna între cerere si oferta în zona economiei.”
Creşterea perioadelor de probă. – Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice. Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele şase luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu adeverinţa care este vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se va reglementa prin lege specială.
Ministrul Muncii a explicat că prin adoptarea acestor prevederi, Guvernul a urmat o linie mediană în ceea ce priveşte durata perioadelor de probă la nivel european. “Aş dori să dau câteva exemple cu ceea ce se întâmpla în alte ţări din Europa. Am să vă spun ce prevede legea în Italia – Legea nr.604/1996 – spune că termenul este şase luni. Deci există termene şi mai lungi decât cele prevazute în România pentru perioadele de probă. Pentru funcţiile de conducere avem un termen prevazut de 120 de zile pentru perioada de probă. În Ungaria, termenul este stipulat şi în contractele colective de muncă şi nu poate să depăşească trei luni de zile”, afirmat Ioan Botiş.
În ceea ce priveşte concedierea colectivă, ministrul Botiş a arătat că noul Cod al Muncii nu dereglementează în niciun fel concedierea individuală sau colectivă ca procedură.”În cazul concedierilor colective trebuie respectate absolut aceleaşi proceduri ca cele prevăzute în actualul Cod al Muncii – şi ştiţi că durează până la 60 de zile aceste proceduri, proceduri care prevăd şi salarii sau plăţi compensatorii şi care ramân în vigoare – dar vine şi spune un lucru extrem de corect; după ce am terminat raporturile de muncă, eu, ca angajator, nu mai pot să am obligaţii faţă de tine ca fost angajat. Această obligaţie o are statul român, pentru că statului român i se plătesc contribuţii. Acel angajator care a făcut concedierea pe motiv de performanţă, nu poate lua înapoi aceiaşi oameni care nu au avut performanţe”, a afirmat Ioan Botiş.
Şeful Executivului a mai afirmat că modificarea Codului Muncii face parte dintr-un program mai amplu al Guvernului de creare de locuri de muncă. Emil Boc a declarat că modificările legislative vor continua odată cu adoptarea Legii zilierilor, urmând să fie reduse şi contribuţiile la asigurările sociale. De asemenea, aceste măsuri vor fi însoţite de unele măsuri economice, precum accelerarea absorbţiei fondurilor europene, eliminarea birocraţiei, dar şi de programe punctuale precum programul pentru sprijinirea tinerilor întreprinzători. După aplicarea tuturor acestor măsuri, Guvernul estimează crearea de câteva sute de mii de locuri de muncă în următorii ani, a precizat premierul Emil Boc. – www.promptmedia.ro
