99436 – 22032011 – 
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului ungar Orban Viktor, deputatul liberal Mirel Talos atrage atenția ”asupra unor grave probleme cu care se confruntă minoritatea românească din Ungaria”.Liberalul Mirel Talos semnalează faptul că între recensământul din 1990 și cel din 2001, minoritatea românească din Ungaria a scăzut cu un sfert, fiind singura comunitate etnică minoritară din Ungaria care a scăzut numeric.Deputatul român atrage atenția asupra faptului că singura minoritate din Ungaria care nu beneficiază de reprezentare parlamentară este cea românească. ”În decursul ultimilor zece ani, de nenumarate ori autorităţile ungare au promis
că vor lua măsurile legislative necesare pentru a asigura reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale, lucru care nu s-a produs. Vă informez că în România minorităţile naţionale care nu au organizaţii care să acceadă în Parlament prin atingerea pragului electoral în alegeri beneficiază de un loc în Camera Deputaţilor automat, conform art. 62 al Constituţiei. Minoritatea românilor din Ungaria este însă vaduvită de platforma publică importantă pentru vizibilitate, afirmare şi promovare a intereselor, pe care o reprezintă parlamentul naţional”, se arată în document.
Liberalul român atrage atenția asupra faptului că ”minusurile legislaţiei maghiare în domeniul minorităţilor naţionale fac posibile nenumărate situaţii în care se declară etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut în ţara dumneavoastră ca etnobusiness. Prin această “fraudare” a identităţii etnice, minoritatea românească îşi vede slabite considerabil instrumentele de acţiune publică, în special în cadrul autoguvernărilor locale. Există situaţii concrete în care autoguvernările locale ale minorităţii româneşti sunt conduse de persoane care nu sunt etnici români sau chiar nu cunosc limba română. Atât românii din Ungaria cât şi autorităţile române au solicitat de nenumerate ori corectarea legislaţiei maghiare pentru evitarea acestor abuzuri, lucru ce nu s-a realizat”.
În sprijinul acestei afirmații, Mirel Taloș exemplifică cu buletinul de vot folosit în ianuarie 2011 la alegerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (organisme consultative ale minorităţilor, prevăzute în legislaţia ungară), unde, din cele 70 de nume care apar pe buletinul de vot, doar trei nume erau româneşti, ceilalți 67 fiind etnici maghiari ce se pretind români. ”Dacă ceilalţi 67 sunt români, dar numele lor sunt maghiarizate în actele oficiale, acest lucru este grav şi poate denota o politică deliberată de deznaţionalizare”, se arată în scrisoarea parlamentarului român.
De asemenea, este semnalat și faptul că învăţământul românesc în Ungaria este foarte deficitar, fiind şi cea mai importantă cauză a pierderii identităţii naţionale a românilor din ţara dumneavoastră. ”În Ungaria nu există nicio şcoală cu predare numai în limba română. Din cele 23 de localităţi din Ungaria unde trăiesc etnici români, doar în 11 funcţionează şcoli generale în care se predă limba şi literatura română. Minoritatea românească nu are nicio şcoală cu predare în limba maternă, doar 7 şcoli bilingve (în localităţile Bătania, Chitighaz, Jula, Micherechi, Aletea, Sacaz si Bedeu) şi 5 şcoli în care limba română se predă ca obiect de studiu – limbă străină (în localităţile Apateu, Poceu, Furta, Leucushaz si Cenad). Aşadar, în jumătate din localităţile în care locuiesc români limba română nu se predă sub nicio formă la şcoală. Românii sunt singura minoritate naţională din Ungaria care nu are o instituţie de învăţământ în capitala ţării, cu toate că la ultimul recensământ, 1.205 de locuitori ai capitalei s-au declarat români. Cu toate că, în mod normal, în şcolile bilingve 50% dintre materii ar trebui predate în limba română, majoritatea materiilor se predau în limba maghiară. Absenţa limbii române în şcoli este un fenomen care accentuează deznaţionalizarea românilor, multe din aceste şcoli fiind în pericol de a fi închise, conform legislaţiei din domeniul învăţământului, în privinţa numărului minim de elevi necesar pentru funcţionarea unei şcoli. Este imperativă deci o discriminare pozitivă în cazul şcolilor cu copii români, ameninţate cu dispariţia”, mai argumentează Mirel Taloș.
Nici bisericilor românești nu le este acordată o prea mare atenți, deși din cele 19 biserici sau capele româneşti 13 sunt considerate monumente și au nevoie de finanţare urgentă pentru reparaţii.
O altă nemulțumire a românilor care traiesc în Ungaria este legată de scoaterea din grila de programe a singurului program de limbă română – TVR1 – începând cu luna martie a acestui an. În ceea ce priveşte programele pentru comunitatea românească oferite de instituţiile publice de media, emisiunile în limba română sunt difuzate la ore care nu permit o audienţă importantă.
Important mi se pare şi faptul că singura publicaţie a românilor din Ungaria, Foaia Românească, are mari probleme financiare, fiind pusă de mai multe ori în situaţia de a fi închisă din lipsă de fonduri.
”Acestea sunt, Domnule Prim-Ministru, o parte din problemele “micii” minorităţi româneşti din ţara dumneavoastră. Românii din Ungaria sunt puţini în termeni numerici, dar sunt cu atât mai preţioşi pentru România, la fel cum sunt preţiosi pentru dumneavoastră maghiarii din România. Dar tocmai pentru că sunt puţini, ei pot beneficia din partea Guvernului de atenţia necesară păstrării identităţii lor naţionale”, se încheie scrisoarea deputatului Mirel Taloș. – www.promptmedia.ro
