99894 – 05042011 – Una dintre realităţile pe care criza financiară le-a scos la iveală este că guvernanţa corporativă, bazată până acum îndeosebi pe autoreglementare, nu a fost atât de eficientă pe cât se putea. Un management mai bun al societăţilor este important nu numai pentru a reduce probabilitatea apariţiei unei noi crize în viitor, ci şi pentru a fi mai competitive.
Comisia Europeană a lansat marţi o consultare publică pe tema modalităţilor de îmbunătăţire a guvernanţei corporative a societăţilor europene. Definiţia tradiţională a guvernanţei corporative este aceea de sistem de management şi control al societăţilor comerciale. Consultarea acoperă subiecte cum sunt: soluţii pentru a îmbunătăţi funcţionarea consiliului de administraţie şi a spori diversitatea membrilor acestuia, monitorizarea şi aplicarea codurilor naţionale de guvernanţă corporativă existente şi modalităţi de creştere a implicării acţionarilor. Termenul pentru transmiterea contribuţiilor la această consultare este 22 iulie 2011.
Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a declarat: „În conjunctura economică actuală, este nevoie mai mult ca oricând să ne asigurăm că societăţile sunt bine guvernate şi că sunt, aşadar, fiabile şi sustenabile. Aplicarea în exces a unei viziuni pe termen scurt a avut consecinţe dezastruoase. De aceea am lansat astăzi o dezbatere pe tema eficienţei cadrului existent de guvernanţă corporativă. Înainte de toate, avem nevoie de consilii de administraţie care să fie mai eficiente şi de acţionari care să îşi asume pe deplin responsabilităţile”.
Temele pe care le acoperă consultarea publică – Concluziile desprinse în urma crizei financiare vor determina supravegherea mai strictă a instituţiilor financiare, sporirea solidităţii băncilor şi crearea unor sisteme eficiente pentru soluţionarea crizelor bancare. Această consultare publică se înscrie într-o analiză pe termen mai lung a cadrului de guvernanţă corporativă a societăţilor în general şi se axează pe modul în care funcţionează societăţile comerciale, nu doar instituţiile financiare. Analizele efectuate arată că situaţia poate fi îmbunătăţită în mai multe domenii care ţin de guvernanţa corporativă , de exemplu diversitatea membrilor consiliului de administraţie, implicarea acţionarilor şi calitatea declaraţiilor privind guvernanţa corporativă.
Cartea verde are aşadar scopul de a lansa o dezbatere generală asupra unor teme cum sunt: 1. Consiliul de administraţie: întrebările formulate se referă la funcţionarea eficientă a consiliilor şi la măsurile care pot fi luate pentru ca acestea să aibă o componenţă mixtă, de exemplu încurajarea diversităţii de gen, a diversităţii competenţelor şi a naţionalităţilor. Funcţionarea consiliilor, mai exact în termeni de disponibilitate şi de timp consacrat de administratori, se numără şi ea printre temele examinate, la fel ca problema administrării riscurilor şi cea a remunerării administratorilor; 2. soluţii pentru a spori implicarea acţionarilor în probleme legate de guvernanţa corporativă şi a-i încuraja pe aceştia să fie interesaţi de obţinerea unor rezultate de durată şi a unei performanţe pe termen mai lung, dar şi soluţii pentru a spori protecţia acţionarilor minoritari. Cartea verde adresează totodată întrebarea dacă este necesară identificarea acţionarilor, prin crearea unui mecanism care să le permită emitenţilor să îşi cunoască acţionarii, şi dacă este nevoie de îmbunătăţirea cadrului de cooperare a acţionarilor; 3. modalităţi de îmbunătăţire a monitorizării şi aplicării codurilor naţionale de guvernanţă corporativă existente pentru a oferi informaţii utile investitorilor şi publicului. Societăţile care nu respectă recomandările naţionale în materie de guvernanţă corporativă trebuie să explice motivele acestei decizii. În realitate, acest lucru se întâmplă foarte rar. Cartea verde pune întrebarea dacă sunt necesare reguli mai detaliate cu privire la aceste explicaţii şi dacă organismele naţionale de monitorizare ar trebui să aibă un rol mai important în legătură cu declaraţiile privind guvernanţa corporativă.
Consultarea rămâne deschisă până în data de 22 iulie 2011. Comisia va examina atent toate răspunsurile primite, iar în toamnă va publica o sinteză a acestora în care va prezenta pe scurt rezultatele consultării. Pe baza acestor rezultate se va decide dacă este necesară prezentarea unor propuneri legislative. Eventualele propuneri vor fi însă prezentate numai după efectuarea unei analize amănunţite a impactului.
În prezent, la nivelul UE există un set de principii şi reguli în materie de guvernanţă corporativă, care cuprinde recomandări cu privire la independenţa administratorilor fără funcţie executivă, la comitetele consiliului şi la remunerare. Totodată, setul de reguli cuprinde şi obligaţia societăţilor cotate de a publica declaraţii privind guvernanţa corporativă. Directivele privind ofertele publice de cumpărare (Directiva 2004/25/CE), transparenţa societăţilor cotate la bursă (Directiva 2004/109/CE), drepturile acţionarilor (Directiva 2007/36/CE), abuzul de piaţă (Directiva 2003/6/CE) şi auditul (Directiva 2006/43/CE) sunt cele care conturează cadrul de guvernanţă corporativă din UE. – www.promptmedia.ro
