101106 – 19052011 – Criza financiară a afectat, până acum, doar marginal băncile din România. Majoritatea au rămas restante la aplicarea de măsuri anticriză: nu prea au făcut restructurări de personal, nu au micșorat salariile şi nici dobânzile foarte mult. Ironic, în 2011, când restul economiei dă semne de revenire, sistemul bancar este nevoit să‑și plătească restanțele, avertizează Money Expres. Ce s‑a întâmplat în economia reală în urmă cu doi ani se petrece acum în sectorul bancar. Confruntate cu o scădere a veniturilor din dobânzi ca efect al creșterii concurenței, băncile încep restructurările în propriile businessuri. Deși oficial nu se spune nimic, deciziile au fost luate: urmează reduceri de personal serioase în sistem. Consultanții estimează că în jur de 4.000 – 5.000 de angajați vor fi nevoiți să plece în următorii doi ani din bănci. “Se fac deja disponibilizări în unele bănci. Nu au de ales. Le‑a ajuns cuțitul la os”, afirmă Andrei Diaconescu, partener la casa de investiții Capital Partners.
Deși consultanții nu rostesc nici un nume, este ușor să‑ți dai seama care ar putea fi primele bănci ce vor face concedieri de la angajații și apropiații acestora. Raiffeisen Bank şi Bancpost sunt două dintre băncile care fac deja reduceri de personal. Este foarte probabil ca și la Raiffeisen numărul de angajați de la sfârșitul acestui an să fie mai mic decât cel de la începutul anului.
O altă bancă despre care se vorbește că ar fi început să facă sau că va face curând reduceri de personal este Bancpost, subsidiara locală a EFG Eurobank.
Totuşi, sunt şi bănci care fac angajări anul acesta, cum ar fi Banca Transilvania.
Chiar dacă aplică măsuri similare, situația celor două bănci – Raiffeisen și Bancpost – este complet diferită. Raiffeisen, spune un cunoscător al pieței, a avut o politică foarte prudentă de creditare în perioada de dinainte de criză, motiv pentru care nu a avut probleme mari cu creditele neperformante. Dar, chiar dacă este profitabilă, subsidiara Raiffeisen Bank din România nu este eficientă. Raportul cost/venituri – indicatorul care măsoară eficiența operațională a unei bănci – a fost anul trecut de 64,5%, peste media sistemului și mult peste rivalele BCR şi BRD – SG, care au acest indicator în jurul valorii de 40%. Ce înseamnă asta? Pentru a genera venituri de 100 de euro, Raiffeisen Bank trebuie să cheltuiască (cu salariile, chiriile etc.) circa 65 de euro. Pentru a face aceeași sumă de bani, BCR și BRD cheltuiesc 40 de euro. „Chiar dacă Raiffeisen a avut probleme mai mici decât alte bănci cu creditele neperformante, pe măsură ce valul neperformantelor trece, avantajul lor competitiv se reduce. De aceea importantă devine eficiența“, spun analiștii. Deosebirea este că managementul Bancpost a luat deja măsuri importante de eficientizare a operațiunilor – banca și‑a redus semnificativ și numărul de angajați, și rețeaua de sucursale -, dar, probabil, în condițiile actuale de piață, este nevoie de o și mai mare reducere de costuri.
Sunt aceste cazuri particulare semnalele unei tendințe la nivelul întregului sistem bancar românesc? „Sunt convins că toate băncile din România se uită acum la costuri și au în vedere astfel de măsuri. Pe primele trei luni ale acestui an veniturile din sectorul bancar au scăzut cu 8%, ceea ce nu s‑a întâmplat pe perioada crizei când băncile au reușit să‑și conserve veniturile“, spune Andrei Caramitru. „Va avea loc o reluare a creditării combinată cu o reducere a costurilor de către bănci“, spune Dragoș Cabat, un fost bancher și consultant financiar. Anca Bidian, fondatorul brokerului de credite Kiwi Finance, spune că băncile sunt într‑o competiție acerbă pentru atragerea de clienți buni. „Din cauza competiției dobânzile sunt la minime istorice și nu cred că vor crește“, spune ea. Declicul a fost intrarea în vigoare – în vara lui 2010 – a Ordonanței 50/2010, care a dus la eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă. Până la schimbarea legislației, clienții erau legați de bănci de acel comision de rambursare anticipată care făcea ca refinanțarea să nu le aducă nici un fel de avantaje. Intrarea în vigoare a ordonanței a generat un val de refinanțări care au pus presiune pe marjele de dobândă la credite. Potrivit ultimelor rapoarte BNR, marjele băncilor (diferența dintre dobânzile încasate la credite și cele plătite la depozite) au fost în scădere ușoară în ultimul an, lucru care nu s‑a întâmplat de exemplu în 2009 când criza era în toi. Adevărul este că băncile din România nu au simțit criza atât de puternic ca alte sectoare economice în 2009 și 2010. Practic, bancherii și‑au rezolvat problemele transferând costurile în spatele clienților bun-platnici prin majorarea dobânzilor. În timp ce Banca Centrală Europeană micșora rapid dobânda de referință pentru a ajuta la relansarea economică, în România nivelul dobânzilor creștea.
Pentru bănci, lucrurile au început să arate rău abia în 2010, când sistemul a înregistrat pentru prima oară pierdere după zece ani consecutivi de profituri. În primul trimestru al acestui an, sistemul bancar a trecut din nou pe profit, dar este un profit tot mai greu de menținut în condițiile compresiei veniturilor și ale continuării creșterii creditelor neperformante.
Revenind la reducerile de costuri, cu siguranță vor fi disponibilizări care vor apărea în urma consolidării sistemului bancar local. Peste trei ani sectorul bancar va arăta cu totul altfel decât acum. Probabil că în câțiva ani în România vor rămâne trei‑patru bănci mari și câteva bănci de nișă. Zvonuri privind eventuale tranzacții au început deja să apară în presă fie că este vorba de tranzacții pe piețele băncilor-mamă (vezi discuțiile de fuziune dintre NBG și Alpha Bank) sau în România (zvonurile legate de o potențială preluare a RBS de către ungurii de la OTP). Alte bănci – cum ar fi austriecii de la Volksbank sau ungurii de la MKB Romexterra – au anunțat în mod deschis că au de gând să iasă de pe piața din România. Ca să nu mai vorbim că majoritatea băncilor mici (cu cotă de piață de 1-2%) tatonează posibilitatea ieșirii de pe piața din România. Deocamdată problema este că nu există cumpărători pentru ele. În aceste condiții, unii analiști se așteaptă să apară și în România așa-numitele “bănci zombie” – bănci care au o prezență simbolică pe piață fără să acorde credite.Investitorii străini se uită acum la piețe emergente mai mari precum China, India, Brazilia, Polonia sau Turcia pentru că „economia României a subperformat în criză”. Consultanții sunt convinși că, după ce va avea loc o primă tranzacție în sectorul bancar românesc, procesul de consolidare se va accelera rapid. Rămâne de văzut ce bancă va sparge gheața. – www.promptmedia.ro
