100689 – 05052011 – Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 69 de inculpaţi, din care 38 în stare de arest preventiv, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali la Punctele de Trecere a Frontierei Moraviţa şi Foeni şi Sectorul Poliţiei de Frontieră Deta în legătură primirea sumei totale de 82.200 euro cu titlu de mită pentru a înlesni, la trecerea frontierei de stat a României, traficul ilegal cu ţigări provenite din Serbia, a căror valoare în vamă este de 3,3 milioane de euro.
Conform procurorilor, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, la nivelul Punctelor de Trecere a Frontierei Moraviţa şi Foeni din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş a existat un grup infracţional organizat care a acţionat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi de contrabandă pentru a obţine beneficii materiale din activitatea de trafic ilegal cu ţigări provenite din Serbia. În structura grupului infracţional organizat au fost cooptaţi lucrători vamali şi poliţişti de frontieră de la PTF Moraviţa şi Foeni care efectuau serviciul în aceeaşi tură şi din componenţa echipajelor mobile ale vămii şi Poliţiei de Frontieră, poliţişti din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Deta, poliţişti din echipajele poliţiei rutiere şi din cadrul posturilor de poliţie comunale de pe traseul PTF Moraviţa şi Timişoara, cât şi anumite persoane implicate în activităţi ilegale de trafic cu ţigări.
Funcţionarii publici şi ceilalţi membri ai grupului au încălcat legea penală cu o frecvenţă aproape zilnică, activitatea infracţională fiind extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în acest punct de trecere a frontierei. Alegerea momentului favorabil şi declanşarea activităţilor infracţionale se făcea numai după ce şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră primeau confirmarea de la şefii posturilor de poliţie comunale şi de la poliţişti din echipajele poliţiei rutiere că întreaga zonă este supravegheată de către aceştia şi că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau instituţii ale statului nu efectuează controale. În consecinţă, în timpul derulării traficului cu ţigări, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului.
Reprezentanţii instituţiilor statului deveneau parteneri ai traficanţilor de ţigări doar în condiţiile în care, pentru a introduce ilegal în România ţigări depozitate în autoturisme şi disimulate în diverse spaţii din acestea, primeau de la traficanţi 50 de euro pentru fiecare bax de ţigări. În timp ce vameşul efectua un control superficial şi formal al autoturismului, urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei, mita destinată coruperii vameşilor şi poliţiştilor de frontieră era remisă, în majoritatea situaţiilor, în toneta vameşilor de pe sensul de intrare în ţară. În continuare, conspirativitatea deplasării traficanţilor era asigurată de echipajele mobile ale vameşilor şi poliţiştilor de frontieră care se asigurau că nu există în zonă filtre de control.
De regulă, sumele de bani astfel colectate erau împărţite în mod egal între şefii de tură ai vameşilor şi poliţiştilor urmând a fi distribuiţi subordonaţilor în funcţie de contribuţia fiecăruia la activitatea infracţională. În acest mod, pentru a nu constata infracţiuni sau contravenţii, practic pentru a nu efectua niciun fel de control de frontieră, funcţionarii publici primeau la Moraviţa sume de bani de ordinul miilor de euro pe tură iar la Deta sume de bani de ordinul sutelor de euro pe tură.
Poliţiştii din cadrul altor structuri decât Poliţia de Frontieră, care supravegheau zona pentru a preveni eventualele surprinderi în flagrant, primeau sume cuprinse între 150 şi 300 de euro pentru fiecare tură. De asemenea, o parte din banii colectaţi erau folosiţi şi pentru achitarea produselor alimentare consumate zilnic de către funcţionarii din tura respectivă.
În vederea confiscării, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui număr de 48 de case şi apartamente, 9 terenuri, 16 autoturisme şi mai multe conturi bancare.
La datele de 9, 10, 16 şi 21 februarie 2011 şi 12 aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti şi Înalta Curte de casaţie şi Justiţie au dispus arestarea preventivă pe un termen de 29 de zile a unui număr de 56 de inculpaţi. Pentru unii dintre inculpaţi, această arestarea a fost prelungită, iar pentru alţii a fost înlocuită cu o altă măsură preventivă.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Timişoara. – www.promptmedia.ro
