Bucureşti: În prag de alegeri, tot radarele fixe par a fi mai bune. Autorităţile locale ştiu de ce

101390 – 31052011 – Poliţia Rutieră a solicitat reintroducerea radarelor fixe în încercarea de a stăvili numărul accidentelor grave. Autorităţile pregătesc un cadru legal, care va fi pus la punct de un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerului Transporturilor. După ce se va găsi cea mai bună soluţie, vor urma recalibrări şi reaşezări ale radarelor fixe, astfel încât să servească în primul rând la reducerea numărului accidentelor rutiere, declară comisa­rul şef Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere. Unul dintre motivele pentru care autorităţile doresc reintroducerea radarelor fixe este reducerea numărului de accidente grave produse din cauza vitezei pe acele

 porţiuni de drum, dar şi a altor abateri pe care şoferii le comit atunci când ştiu că nu sunt văzuţi de nimeni. Numai în primele patru luni ale acestui an, peste 500 de oameni au murit, iar alţi aproximativ 2.000 au fost grav răniţi în 2.300 de accidente de circulaţie. Cele mai multe dintre aceste tragedii s-au produs din cauza vitezei excesive sau neadaptate la condiţiile meteo, a depăşirilor neregulamentare şi a neacordării de prioritate. În comparaţie, în perioada similară a anului trecut s-au înregistrat 2.388 de accidente grave, soldate cu 606 morţi şi aproape 2.200 de răniţi grav.

Şi în anul 2010, numărul accidentelor grave a scăzut cu aproximativ 11% faţă de 2009, fiind pentru al doilea an consecutiv când se înregistrează scăderi substanţiale. „Obiectivul României este de a ţine pasul şi de a menţine acelaşi trend cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul şi reducerea consecinţelor accidentelor rutiere”, a explicat Lucian Diniţă. Uniunea Europeană cere însă reducerea la jumătate a tragediilor rutiere până în 2020.

La 24 aprilie 2009, Poliţia Rutieră a retras avizul de funcţionare a 77 de radare fixe amplasate în 18 judeţe. Singurul sistem de măsurare a vitezei rămas în funcţiune este cel de pe DN1, care aparţine în totalitate poliţiei. Suspendarea celorlalte aparate a fost cerută din cauza lipsei cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme, în urma unor contracte încheiate de primării cu diverse societăţi particulare.

Radarele fixe, amplasate în general de autorităţile locale şi de unele firme agreeate, vor adduce, fără îndoială sume suplimentare la buget, mai ales acum, în pragul alegerilor. – www.promptmedia.ro