Acasă Uncategorized Piteşti: Constantin Nicolescu va fi trimis în judecată într-un dosar mamut

Piteşti: Constantin Nicolescu va fi trimis în judecată într-un dosar mamut

DISTRIBUIȚI

Cel puţin 15 primari şi mulţi constructori îl vor urma la bară pe şeful Judeţean Argeş100829 – 10052011 – Treizeci şi opt de dosare conexate într-unul singur. Pus la perpelit în „laboratoarele” DNA acum mai bine de 4 ani, dosarul construit în jurul preşedintelui Consiliului Judeţean şi al PSD Argeş, Constantin Nicolescu, a avut ca punct culminant, după cum bine se ştie, evenimentul şocant petrecut la finele lunii ianuarie, când preşedintele a fost reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior eliberat prin decizia judecătorilor Curţii de Apel Piteşti. Jurnalul de Argeş ne aminteşte cum cazul a devenit şi mai dramatic după ce Nicolescu n-a putut face faţă şocului arestării şi a fost internat în stare gravă la Bucureşti, în urma unor probleme cardiace şi a unui atac cerebral. Acum liderul CJ se află în perioadă de recuperare medicală, dar după cum am aflat, ceea ce s-a petrecut în ianuarie n-a fost decât vârful aisbergului,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 întrucât la DNA cercetările în ceea ce-l priveşte au intrat în linie dreaptă şi, din câte spun surse apropiate anchetei, procurorii urmează să trimită în instanţă întregul dosar, poate chiar la finele acestei luni. Şi este vorba, după cum se vorbeşte, despre un mega-dosar, care va îngloba nu mai puţin de 38 de alte dosare, ce cuprind tot atâtea speţe, toate conexate în vederea alcătuirii unui rechizitoriu mamut, cu zeci de capete de acuzare. Care nu-l privesc doar pe Constantin Nicolescu, ci şi pe alţi demnitari, cum ar fi deputatul Mircea Drăghici, un număr consistent de primari, precum şi oameni de afaceri cunoscuţi ai judeţului, în special din sfera construcţiilor. O nouă tentativă de reţinere a liderului CJ este exclusă, dar odată cu trimiterea în judecată este de anticipat un super-proces, poate cel mai amplu din istoria recentă, câtă vreme DNA a conexat o multitudine de speţe şi vor exista zeci de învinuiţi. Vă daţi deci seama ce înseamnă judecata întregii poveşti, cu audierea zecilor de persoane vizate, a sutelor de martori, expertize, confruntări la baionetă între echipele de avocaţi şi alte acareturi judiciare, care vor transforma cu siguranţă marea confruntare din instanţă într-o epopee de lungă durată.

Mandatul de ascultare a telefoanelor lui Nicolescu datează din 2007, pe siguranţă naţională – După cum spun surse judiciare, toată lucrarea în ce-l priveşte pe preşedintele Constantin Nicolescu a început în anul 2007, atunci când la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dat pentru prima dată aviz pentru ascultarea convorbirilor telefonice purtate de şeful CJ. Deci, de mai bine de 4 ani, acesta are telefoanele interceptate. Iar totul a pornit în urma unei sesizări, venită cel mai probabil de la SRI, prin care s-a dat din start o greutate majoră întregului caz, câtă vreme Nicolescu era suspectat că ar fi pus în pericol… siguranţa naţională, prin crearea în Argeş a unui grup organizat, format din 15 – 20 de firme nominalizate la liniuţă, care ar fi fost favorizate la diverse licitaţii, contra unui comision de 10%, să câştige afaceri în judeţ. Asta am aflat că scrie negru pe alb în sesizarea iniţială, de pe urma căreia s-a dat mandat de ascultare a telefoanelor, reînnoit periodic din 2007 până în prezent, iar DNA a iniţiat cercetările, menite să dovedească ceea ce scria în sesizare. Ceva de genul facem întâi o reclamaţie, iar apoi ascultăm telefoanele ca să găsim probe s-o susţină. Cineva mai hâtru spunea că nici măcar o femeie casnică n-ar putea scăpa fără dosar dacă i s-ar asculta telefoanele mai bine de 4 ani, pentru că este imposibil să nu scoată vreo „păsărică”, bună de încadrat la un articol, în atâta amar de vreme. Darămite un preşedinte CJ, care avea zeci, poate chiar sute de convorbiri zilnic, cu fel de fel de persoane mai mult sau mai puţin importante. Dacă s-ar merge pe acelaşi principiu şi cu alţi demnitari, probabil că n-ar mai fi niciunul fără dosar, în frunte cu membrii Guvernului.

Magnaţii din construcţii, la rotisorul anchetei – În ceea ce priveşte firmele cuprinse în sesizarea iniţială, ca făcând parte din „grupul organizat” de Nicolescu, surse apropiate anchetei vorbesc de societăţi dintre cele mai cunoscute. Câteva dintre ele au apărut deja pe firmament, ca parte în dosarul preşedintelui, dar şi ca părţi în dosare distincte, cum este de pildă cazul Pic, devenit cap de afiş în ultimii ani pe o tematică vastă, din care a rezultat şi una din învinuirile aduse lui Constantin Nicolescu, cu presupusa mită pentru pachetele pentru copii, pensionari şi persoane aflate în dificultate furnizate prin Pic la CJ, de Crăciun şi de Paşti. O altă categorie de firme incluse în „grup” este din sfera construcţiilor. Privirile anchetatorilor s-au orientat spre societăţi de mare anvergură, cum ar fi Zeus SA, condusă de Grigore Dobre sau Trustul de Construcţii Civile şi Industriale Argeş, condus de Ionuţ Ştefănescu, fostul ginere al preşedintelui CJ şi Ştefan Lăzăroiu. Ambele intrate intens în rotisorul cercetărilor, prin lucrările efectuate, în vederea stabilirii unei eventuale legături cu Nicolescu. În vizor au mai fost însă şi alte firme, precum Silva Grup, condusă de Nicolae Ivănescu, Argecom, condusă de Gheorghe Axinte, General Trust-ul lui Cătălin Spătaru sau Comesad-ul fraţilor Dumitru, puricate în special pe tema asfaltărilor. Totodată, pe speţa programului lapte-corn, în caruselul firmelor suspectate a intrat şi Lactag-ul lui Nicolae Oiţă. Toate au fost incluse în sesizarea iniţială din 2007, de la care a pornit şirul anchetelor (deşi se spune că lista este mai lungă şi cuprinde undeva spre 20 de firme), iar ulterior, fie la Bucureşti, fie la Piteşti, au făcut obiectul unor cercetări ale DNA, pe diverse speţe. Acum rămâne de văzut doar în ce măsură, urmare a cercetărilor, numele unora dintre patroni vor „împăna” dosarul uriaş, cu 38 de teme de anchetă, care va fi trimis în judecată avându-l ca vârf de lance pe preşedintele CJ.

Se aşteaptă un lot de acuzaţi de peste 40 de persoane – Nu doar anumiţi oameni de afaceri vor fi probabil trimişi în judecată alături de Constantin Nicolescu. Ca „aşchie” sărită pe parcurs din trunchiul anchetei, urmare a ascultării telefoanelor, este şi dosarul deputatului Mircea Drăghici, suspectat că ar fi beneficiat financiar de pe urma realizării în judeţ a strategiei de dezvoltare locală. După cum se ştie, toată treaba este pusă tot în cârca lui Nicolescu, iar Drăghici s-a ales cu statutul de complice al acestuia. În ciuda probelor administrate de deputat, prin care acesta a respins orice legătură cu firma de consultanţă din Bucureşti care a realizat strategia respectivă, din câte am aflat şi Mircea Drăghici urmează să facă parte din cercul învinuiţilor în marele dosar, la momentul trimiterii acestuia în judecată. De asemenea, lista neagră va mai cuprinde şi un lot consistent de primari, trecuţi tot cu „ecusoane” de învinuiţi, iar numărul acestora va fi, din câte se spune, de cel puţin 15 edili. În fine, pe „lista neagră” vor mai figura şi funcţionari din Consiliul Judeţean şi de la anumite primării, astfel că se aşteaptă ca numărul de acuzaţi cu care DNA va merge la instanţă va ajunge la un total de cel puţin 40 de persoane. Va urma cu siguranţă un proces ca la Nurnberg. DNA-ul a adunat un camion de documente pentru cele 38 de dosare ce vor fi conexate în unul singur, are transcrieri de convorbiri telefonice cât Enciclopedia Britanică, deci va fi belea să se ia totul la verificat. Totodată, dat fiind numărul mare de învinuiţi, plus zecile sau sutele de martori ce vor fi citaţi de părţi, doar audierea acestora se va întinde pe o perioadă îndelungată. Başca expertizele comandate, rapoartele, chestiunile procedurale şi celelalte aspecte judiciare luate în calcul pentru un asemenea proces. Vor trece, deci, ani buni până la pronunţarea unui verdict final, trecându-se pe la toate instanţele de fond.

Frauda din fonduri europene, un dosar tras de păr – Unul din principalele capete de acuzare ale DNA, care a fost făcut deja public în luna ianuarie, atunci când preşedintele CJ a fost reţinut pentru 24 de ore, are la bază lucrările de reparaţii efectuate din fonduri europene la 4 unităţi şcolare din judeţ (Colegiul Dinicu Golescu din Câmpulung, o şcoală şi o grădiniţă din Curtea de Argeş şi o grădiniţă din Budeasa) după ce acestea au fost deteriorate de inundaţiile produse în vara anului 2005. Susţinerea procurorilor DNA este că s-a făcut o fraudă din fonduri europene, întrucât şcolile respective n-ar fi fost afectate de inundaţii şi s-au trecut în mod fictiv pe lista aprobată prin hotărâre de guvern pentru finanţare din fonduri Phare. Iar Nicolescu s-a trezit învinuit întrucât la documentaţia aferentă nu s-a găsit raportul ISU care să certifice afectarea unităţilor şcolare de inundaţii. Merită făcută o analiză asupra acestui caz care, pe cât este de halucinant, stă totuşi la fundamentul dosarului Nicolescu. Fiind vorba de bani europeni, mecanismul alocării fondurilor de reparaţii a fost extrem de complex. Îl vom relata sintetizat. După inundaţiile din 2005, prin intermediul prefectului de atunci, Ion Cârstoiu, care deţinea şi calitatea de şef al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, s-a trimis la MAI o adresă, semnată şi de preşedintele CJ, în care erau consemnate, doar numeric, nu şi nominal, obiectivele afectate de inundaţii. X km de drum, Y şcoli, Z spitale etc. Inundaţii n-au fost doar în Argeş, astfel că fiecare judeţ afectat a trimis situaţii similare la Guvern, care au fost centralizate şi s-a căutat o sursă de finanţare pentru remedierea pagubelor.

Turnătorul Doru Băncescu a semnat şi el raportul de evaluare a şcolilor – Astfel s-a apelat la un ajutor UE, care a decis să aloce o sumă totală de circa 45 milioane de euro din banii rămaşi necheltuiţi pe programul Phare 2005. Şi funcţie de gravitatea pagubelor cuantificate în fiecare judeţ, banii au fost repartizaţi strict, în sumă nemodificabilă, pe judeţe. Argeşul a primit sub 1 milion de euro, dar au fost judeţe, cum ar fi cele din Moldova, care au primit şi 5-6 milioane de euro. Tot UE a stabilit nişte criterii foarte stricte pentru selectarea unităţilor care vor primi bani de reparaţii. În cazul şcolilor despre care vorbim, s-a făcut un adevărat trial pentru desemnarea celor patru vizate pentru finanţare. Întâi a fost o comisie, formată din specialişti din CJ, Prefectură, Inspectoratul Şcolar, ISU, care a analizat fiecare unitate avariată în parte şi, în urma aplicării criteriilor impuse de UE, a rezultat o ierarhie având pe primele patru locuri tocmai şcolile despre care vorbim. Şi apropo de această comisie, din ea a făcut parte ca reprezentant CJ tocmai Doru Băncescu, director tehnic la acea vreme, care apoi s-a transformat în mare denunţător la DNA, deşi văzuse limpede cum stau lucrurile, ba chiar a dat cu băţul însuşindu-şi cele constatate pe teren. Mai mult decât atât, întrucât beneficiarul final al lucrărilor era Inspectoratul Şcolar, a venit şi o supracomisie, de la Ministerul Educaţiei, care s-a asigurat astfel că lucrurile sunt în ordine şi a făcut apoi nota de fundamentare pentru hotărârea de guvern prin care s-a bătut în cuie repartizarea banilor către cele patru şcoli. Deci toată treaba a fost cernută şi para-cernută.

Nume grele care lipsesc din datele anchetei: Nicolescu-da, Cârstoiu-ba! – Potrivit Jurnalului de Argeş, abia apoi s-a trecut la procedura pentru realizarea lucrărilor, mai întâi cu proiectarea, iar apoi cu licitaţia de execuţie. Aici iarăşi nu s-a spus un lucru esenţial, şi anume că a fost vorba, tot prin regulile stabilite de UE, de o licitaţie pentru toate cele patru obiective, luate la pachet şi nu pentru fiecare în parte. Aşa se face că toate lucrările au fost executate de firma Zeus, care, iarăşi un lucru nespus până acum, n-a câştigat licitaţia de una singură, ci în asociere cu TCC Ind Argeş. Or, în referatul procurorilor s-a vorbit doar de Zeus, ba mai mult, deşi a fost o licitaţie impusă din start cu lucrările luate la pachet, s-a pus accent, pentru efectul de scenă, pe faptul că Zeus a luat patru lucrări pe bandă rulantă. Când asta era de fapt şi cerinţa, impusă nu de CJ, ci de UE, prin caietul de sarcini. În fine, după terminarea execuţiei totul a fost verificat din nou în amănunt, tot sub supraveghere UE, care se ştie că are reguli draconice de urmărire a lucrărilor pe care le finanţează. Mai mult, până la finalizarea termenului de bună execuţie pentru reparaţii, verificările se vor face încă multă vreme, din an în an. Iată deci cât de strâmtă a fost sita prin care s-au cernut reparaţiile la cele patru şcoli. Cu implicare nu numai la nivel de judeţ, ci şi guvernamentală, ba chiar şi europeană. Cine îşi poate închipui că în astfel de condiţii, îşi putea permite cineva să facă scamatorii, băgând şcoli fictiv pe listă? Iar dacă Nicolescu a reuşit performanţa asta, e tare, pentru că a păcălit întreg guvernul, ba chiar şi UE. Şi mai este o mare enigmă în toată trebuşoara. De ce i se pun în cârcă toate doar lui Nicolescu? Când cel puţin la fel de vinovat ar trebui să fie şi prefectul de atunci, Ion Cârstoiu, a cărui implicare a fost la fel de mare în derularea evenimentelor de atunci. Apoi, de ce nu apare pe nicăieri şeful ISU de atunci, Mitică Voiculescu, transformat ulterior în secretar general la PDL? Poate că ştie ceva despre acel raport ISU, că doar era în fondul problemei. Şi, în fine, ieşit total din schemă, deşi n-ar trebui să fie, este şi inspectorul general şcolar, Gabriel Bratu, în prezent prim-vicepreşedinte PDL. Lucru cu atât mai surprinzător cu cât Inspectoratul Şcolar a fost beneficiarul final al lucrărilor, iar Bratu a urmărit îndeaproape, etapă cu etapă, toată treaba. Concluzia? Să fie anchetă, nimeni nu zice să nu fie, dar nu cusută cu aţă albă. – www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.