Acasă Uncategorized Razboiul pentru Padurea de la Nadrag se muta in Parlament

Razboiul pentru Padurea de la Nadrag se muta in Parlament

DISTRIBUIȚI

100618 – 03052011 –– Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaților îl audiază pe primarul comunei Nădrag (Timiș) în legătură cu aspectele semnalate în memoriul adresat de Valerian Solovăstru – Directorul Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA privind procedura administrativă de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra a 11.144 ha teren cu vegetaţie forestieră în favoarea Asociaţiei Societatea Forestieră Anonimă Nădrag.

 Pădurea de la Nădrag este disputată puternic după ce instanța a dat câștig de cauză foștilor proprietari. Miza în acest caz este enormă, fiind vorba de masă lemnoasă de aproximativ 30 de milioane de euro. În acest caz, a fost formulată deja o plângere penală.

Războiul birocratic pentru pădurea de la Nădrag a început în 2005, în momentul în care s-a înfiinţat Asociaţia Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, condusă de omul de afaceri Florin Măran. Asociaţia, ca şi reprezentantă a foştilor proprietari, a revendicat pădurea de 11.000 de hectare, dar Direcţia Silvică s-a opus, invocând mai multe nereguli. S-a ajuns în instanţă, iar Asociaţia Societatea Forestieră Nădrag a primit câştig de cauză. Pentru a-şi susţine însă punctul de vede, surse din cadrul Direcţiei Silvice Timiş spun că totul a început de la doi oameni: Florin Măran, care avea informaţii din Primăria Nădrag şi Francisc Toth, fost director tehnic al Direcţiei Silvice, în prezent angajat al firmei Tehnocer, deţinută de omul de afaceri din Nădrag.

Documentele arată că pădurea de la Nădrag a aparţinut până în 1924 unui nobil maghiar. În acelaşi an s-a înfiinţat societatea pe acţiuni Societatea Anonimă Forestieră din Nădrag, care avea ca obiect de activitate cumpărarea, exploatarea sau vânzarea lemnului. Tot în 1924, firma a cumpărat pădurea şi a exploatat-o până în 1947, când a avut loc ultima Adunare Generală a Acţionarilor. La acel moment, 88% din acţiuni erau deţinute de Trustul Nădrag Călan (la care acționar era Max Ausnit), 12% din acțiuni erau deținute de alte persoane, iar 300 de acţiuni erau nenominalizate.

În 2005, după înființarea Asociației Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, preşedintele Florin Măran a depus un tabel cu persoanele care au deţinut terenuri; în patrimoniul fostei societăţi, susţinând că e vorba de cele 300 de acţiuni nenominalizate. Reprezentanţii Romsilva susţin însă că registrul respectiv este de fapt un tabel cu persoanele care au primit teren în 1937 prin Reforma Agrară după ce Societatea Anonimă Forestieră Nădrag a fost expropriată. Dovadă este şi modul în care este conceput şi redactat Registrul, coloanele fiind denumite: numărul nou topometric al parcelei şi numele prenumele îndreptăţitului.

În ciuda neregulilor invocate de cei de la Direcţia Silvică, noua asociaţie a primit o sentinţă judecătorească care o face urmaşa foştilor proprietari. Noii asociaţi ai societăţii reclamante sunt moştenitorii deţinătorilor anteriori ai parcelelor înscrise în Registrul alfabetic a parcelelor moşiei fostei Societăţi Anonime Forestiere Nădrag, conform sentinţei Judecătoriei Lugoj. Cu sentinţa în mână, reprezentanţii Asociaţiei Anonime au început recuperarea pădurii pe cale administrativă, iar primul hop a fost Comisia Locală de Fond Funciar, care şi-a dat avizul, urmând etapa de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar de la Prefectura Timiş.

Specialiştii de la Romsilva au mai susţinut că membrii Asociaţiei care revendică pădurea nu sunt urmaşii foştilor proprietari, dar şi în cazul în care au această calitate, pădurea nu poate fi restituită în natură pentru că fostul proprietar era o societate comercială. Societatea Forestieră Anonimă Nădrag a fost o societate comercială pe acţiuni şi nu o formă asociativă de proprietari, astfel că acesteia nu îi sunt aplicabile legile fondului funciar. Mai mult decât atât acesta susţine că urmaşii fostului industriaş, Max Ausnit au cerut despăgubiri la AVAS, dar cererea le-a fost respinsă deoarece bătrânul Ausnit nu era acţionar în nume propriu, ci prin Trustul Nădrag Călan, iar pădurea nu a fost naţionalizată, ci trecută în proprietatea statului în contul unei datorii.

În 2008, în Asociaţia Societatea Forestieră înfiinţată de Florin Măran intră şi urmaşii lui Max Ausnit, cerând împreună pădurea de peste 11.000 de hecare. Ajunşi cu problema la Comisia Judeţeană de Fond Funciar, membrii Asociaţiei au obţinut aviz favorabil. Reprezentantul Direcţiei Silvice a votat împotrivă şi au mai fost două abţineri. Prefect atunci era Ovidiu Drăgănescu, care a respins cererea înainte să fie schimbat din funcţie.

După plecarea lui Ovidiu Drăgănescu, funcția de prefect a fost preluată de Mircea Băcală. Comisia Judeţeană a anulat decizia lui Drăgănescu şi a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar de reconstituire a dreptului de proprietate.

Reprezentanţii Romsilva susţin că aici s-au comis o serie de ilegalităţi, una din ele fiind anularea unei decizii pe cale administrativă, când ar fi trebuit să se facă prin instanţă. Aceasta a fost însă doar una din observaţii. Comisia Judeţeană Timiş a validat Anexa numărul 39 ( prin care se face punerea în posesie), fără ca aceasta să fie însoţită de planul de delimitare şi parcelare, încălcând astfel legea.

În toată această luptă între Romsilva, prin Direcţia Silvică Timiş şi Asociaţia Societatea Forestieră Anonimă Nădrag s-a ajuns la mai multe procese în instanţă. Cel mai important a fost însă procesul prin care decizia de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar a fost atacată la Judecătoria Lugoj de Direcţia Silvică. La recursul de la Tribunalul Timiş, s-a stabilit definitiv şi irevocabil că Direcţia Silvică nu are calitate procesuală, iar Asociaţia Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, înfiinţată în 2005 şi condusă de Florin Măran, este îndreptăţită să primească pădurea. Disputa este departe însă de a se finaliza pentru că înainte de ultimul termen, Direcţia Silvică a cerut strămutarea.

Având o sentinţă definitivă şi irevocabilă, Florin Măran a început demersurile de obţinere efectivă a pădurii. Pentru asta trebuie ca Ocolul Silvic ”Ana Lugojana” să pună la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar Nădrag suprafeţele de pădure ce trebuie restituite, iar în luna aprilie a avut loc o întâlnire în acest sens. Pentru că a considerat că este pus în faţa unor ilegalităţi, fostul şef de ocol a refuzat să semneze documentele şi a demisionat, iar în locul său a fost instalat Adrian Berzescu. Nici acesta nu vrea însă să semneze punerea la dispoziţie a suprafeţelor, invocând mai multe ilegalităţi. Una dintre acestea ar fi referitoare la drumurile forestiere. Documentele actuale cuprind și drumurile forestiere, dar legea prevede că acestea rămân Direcției Silvice. În aceste condiţii, împroprietărirea lui Măran este încă departe de a se fi realizat.

Preşedintele Asociaţiei Anonime Nădrag, omul de afaceri, Florin Măran, susţine că toate demersurile sale au fost legale şi are documente în acest sens. Mai mult decât atât, Măran deșine mai multe sentințe judecătoreşti prin care dreptatea este de partea sa. Acesta pune reacţiile potrivnice pe seama intereselor meschine.

Florin Măran a spus că după ce va fi pus în posesie va înfiinţa un ocol privat, iar pădurea va fi exploatată în regim silvic, dând asigurări că nu vinde pădurea, cu atât mai mult cu cât legea nu permite acest lucru.

Preşedintele Comisiei Locale de Fondu Funciar din Nădrag, primarul Liviu Muntean îl susţine pe Măran în recuperarea pădurii, considerând prezența omului de afaceri o oportunitate pentru localitate, care ar putea să încaseze, astfel ceva taxe și impozite

De la începutul discuţiilor de retrocedare a pădurii de la Nădrag, atât reprezentanţii Direcţiei Silvice, cât şi superiorii lor de la Regia Naţională a Pădurilor s-au opus punerii în posesie a Societăţii Forestiere Anonime. În urmă cu un an, la Direcţia Silvică a ajuns director, Ioan Palconi, despre care s-a spus că a fost instalat cu dedicaţie, fiind din zona Făget şi apropiat al lui Florin Măran. Palconi este singurul din Direcţia Silvică Timiş care susţine ideea de renunţare la pădure în favoarea Asociaţiei Anonime Nădrag.

Relaţia dintre Florin Măran şi Ioan Palconi este de notorietate. Cei doi chiar au încheiat, prin firma Tehnocer, deţinută de Măran, un contract de asociere pentru administrarea pădurilor pe care Palconi şi omul de afaceri din Nădrag le deţin în zona Făget.

Indiferent de deciziile care se iau la nivel local, miza pădurii este enormă, iar războiul s-a mutat astăzi la Bucureşti, sesizarea Romsilva ajungând pe masa Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputaţilor.  www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.