101890 – 17062011 – O Carte Verde lansată de Comisia Europeană privind situaţia deţinuţilor din UE arată că în penitenciarele din România se află 28.481 deţinuţi, din care 16,5% în faza pre-procesuală. Acest procent nu este unul foarte ridicat întrucât state precum Italia, Cipru, Olanda, Malta sau Belgia au procente mai ridicate de deţinuţi în această situaţie – 43,6%, 38,4%, 36,3%, 35,2%, respectiv 35%. Potrivit documentului menţionat, România are cel mai mic grad de ocupare al penitenciarelor (81,4%), după Letonia, cu 70,4%. La celălalt pol se află Bulgaria (155,6%), Italia (153%), Cipru (150,5%) şi Spania (136,3%). Aceeaşi statistică arată că la suta de mii de locuitori, România are 133 de deţinuţi, plasându-se pe o poziţie de mijloc. Fruntaşe la acest capitol sunt Letonia (cu 314 deţinuţi la 100.000 locuitori), Lituania (cu 260 deţinuţi la 100.000 locuitori), Estonia (cu 256 deţinuţi la 100.000 locuitori) şi Polonia (cu 217 deţinuţi la 100.000 de locuitori). Cei mai puţini deţinuţi la suta de mii de locuitori îi au Finlanda (60), Slovenia (67), Danemarca (71), Suedia (78) şi Germania (85). Calculat la numărul total de deţinuţi din România, ţara noastră are deţinuţi minori în procent de 1,6%. Procentele cele mai mari din acest punct de vedere le regăsim în Malta (6,1%), Olanda (4,7%), Grecia (4,4%), iar cele mai mici în Finlanda (0,1%), Suedia (0,1%), Belgia (0,3%). Un caz aparte este Spania, unde procentul deţinuţilor minori este de 0%, dar cel al deţinuţilor sub 21 de ani, este de 2,1%.
Cartea Verde lansată de Comisia Europeană adresează zece întrebări referitoare la mijloacele care ar trebui utilizate pentru a întări încrederea reciprocă a statelor membre în domeniul detenţiei. Documentul dă startul unei consultări publice care va dura până pe 30 noiembrie şi va oferi posibilitatea unei analize aprofundate asupra legăturilor existente pe subiectul detenţiei între statele membre şi asupra încrederii mutuale în spaţiul european de justiţie.
Cartea Verde ia în considerare mai multe variante de întărire a încrederii reciproce dintre autorităţile judiciare, cum ar fi promovarea schimburilor de bune practici în materie de condiţii de detenţie între administraţiile naţionale sau căutarea de soluţii alternative la detenţie, pentru copii. – www.promptmedia.ro
