101828 – 15062011 – Departamentul pentru Afaceri Europene a organizat, miercuri, la Centrul Infoeuropa, o conferinţă cu tema “Foaia de parcurs privind tranziţia până în 2050 către o economie cu un conţinut scăzut de carbon”.
Conferinţa a avut drept scop aducerea la masa discuţiilor a tuturor factorilor implicaţi în acest subiect, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat în vederea lansării unei dezbateri cu privire la evoluţia politicilor de combatere a schimbărilor climatice şi paşii ce trebuie parcurşi pentru pregătirea cadrului naţional necesar în contextul obiectivelor UE privind emisiile de gaze cu efect de seră la orizontul anului 2050.
La dezbatere a participat şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Bogdan Mănoiu, alături de reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în gestionarea acestei problematici – Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale –, şi reprezentanţi ai patronatelor, respectiv Uniromsider, Lapar, Cirom şi Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România.
În expunerea sa, ministrul Mănoiu a prezentat pe scurt acţiunile UE în direcţia combaterii schimbărilor climatice, respectiv ţintele pe care Uniunea şi le-a stabilit în acest sens pentru anul 2020. De asemenea, şeful DAE a vorbit şi despre obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească din acest punct de vedere.
“În cazul de faţă, ar trebui să ne punem întrebarea: ce ar trebui să facă România dincolo de Programul Naţional de Reformă, dincolo de Pachetul energie-schimbări climatice, dincolo de anul 2020, până în 2050. Or, constituirea unui punct de vedere relevant care să fie reprezentativ pentru toate părţile interesate, nu poate rezulta decât dintr-un astfel de dialog”, a declarat Bogdan Mănoiu, referindu-se la necesitatea unei comunicări sistematice între reprezentanţii autorităţilor statului, mediul de afaceri şi sindicate.
Într-un sens general, Bogdan Mănoiu a făcut apel la cei prezenţi la dezbateri să sprijine acest demers, arătând că o comunicare eficientă ar fi în interesul tuturor părţilor.
“E chiar în interesul tuturor, pe de-o parte Guvernul, pe de altă parte mediul de afaceri şi sindicatele, ca poziţiile pe care Guvernul le promovează la nivelul structurilor Consiliului Uniunii să reflecte cu adevărat interesele şi preocupările tuturor părţilor”, a explicat ministrul.
Programul întâlnirii a inclus prezentări cuprinzătoare din partea experţilor DAE şi ai ministerelor participante. Expertul DAE a oferit o privire de ansamblu asupra perspectivei UE privind tranziţia până în 2050 către o economie cu un conţinut scăzut de carbon, iar cel al MDRT a vorbit despre creşterea performanţei energetice a clădirilor. Alături de aceştia, au avut intervenţii şi reprezentanţii MMP, MTI, MADR.
Potrivit statisticilor prezentate la dezbateri, cantitatea de dioxid de carbon echivalent emisă în România în 1990 era de 248.000 gigatone, iar în 2008 aceasta scăzuse la 152.000 de gigatone CO2 echivalent. Conform unei estimări pentru anul 2012, însă, cantitatea de dioxid de carbon emis va fi de 215.000 gigatone. Acest nivel estimat al emisiilor încadrează România în angajamentul asumat sub Protocolul de la Kyoto, deşi este cu aproape 50% mai mare decât cel înregistrat în 2008.
Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80%-95% faţă de nivelul anului 1990, urmând ca toate sectoarele economice să asigure realizarea acestui obiectiv. Pentru aceasta, traiectoria de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor ar trebui sa fie de 25% în anul 2020, 40% în anul 2030, respectiv de 60% în anul 2040 faţă de anul 1990.
Un efort deosebit trebuie suportat de sectorul energetic, considerat a fi cu cel mai mare potenţial de reducere, unde este estimată o reducere de emisii de GES între 54% şi 68% la orizontul anului 2030 şi între 93% şi 99% la orizontul anului 2050. Pentru celelalte sectoare se estimează la orizontul anului 2050: o reducere a emisiilor între 61% şi 74% pentru sectorul transporturi, între 83% şi 87% pentru industrie, între 42 şi 49% pentru agricultură. – www.promptmedia.ro
