Acasă Uncategorized Bucureşti: Toată Europa va plânge la tragedia greacă

Bucureşti: Toată Europa va plânge la tragedia greacă

DISTRIBUIȚI

101963 – 21062011 – Catastrofa elenă pare iminentă, iar autorităţile europene şi FMI caută acum doar soluţii de atenuare a şocurilor. Sistemul bancar european riscă un blocaj financiar de tipul celui apărut după căderea băncii Lehman Brothers Larry Kantor (Barclays Capital): Băncile greceşti probabil nu vor rezista. Datoria suverană a Greciei se apropie de momentul imploziei, iar aceasta ar putea afecta sistemul bancar european prin efectul de contagiune. Comunicatul dat publicităţii ieri după întâlnirea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană şi preluat de Zero Hedge afirmă că este puţin probabil ca statul elen să aibă acces la pieţele financiare până la începutul anului viitor şi recomandă creditorilor să se implice informal şi voluntar în rescadenţarea datoriilor existente pentru evitarea unui default selectiv al Greciei.

 

Primul faliment al unui stat din UE poate fi o chestiune de zile

– În pieţele internaţionale analiştii şi investitorii vorbesc deja despre faptul că primul faliment al unui stat din UE poate fi o chestiune de zile şi încearcă să cuantifice impactul pe acesta îl va avea asupra sistemului financiar internaţional. Temerile sunt legate de un blocaj al pieţei interbancare de tipul celui care a apărut după căderea băncii Lehman Brothers. Consensul pare a fi acela că Grecia este prea mică pentru a produce un impact direct în portofoliile băncilor, însă efectul de contagiune şi neîncrederea dintre participanţii la piaţă ar putea fi amplificate conducând la un gripaj al tranzacţiilor interbancare. „Grecia nu mai poate fi salvată”, a declarat pentru CNBC Peter Boockvar, Equity Strategist la compania americană Miller Tabak. El spune că autorităţile europene şi FMI nu fac altceva decât să cumpere timp; nu o fac pentru Grecia a cărei soartă este pecetluită, ci pentru sistemul bancar astfel încât acesta să-şi amelioreze capitalizarea şi pentru Spania şi Italia care să îşi pună ordine în finanţele naţionale înainte ca atenţia să se îndrepte către ele. Criza datoriilor suverane ale Greciei tinde să se transforme într-o criză bancară, iar fantoma Lehman Brothers începe să dea din nou târcoale investitorilor. „Toată lumea este îngrijorată că Grecia ar putea intra în default şi de efectul care se va transmite asupra băncilor”, a afirmat pentru Bloomberg Jane Coffey, Head of UK Equities la Royal London Asset Management, societate care are în administrare 51 miliarde de dolari. Rezistenţa băncilor europene acum este practic o necunoscută întrucât testele de stres, care nu au luat în calcul un default al Greciei, devin irelevante. Acelaşi lucru a fost amintit şi de Georg Grodyki, head of credit research la Legal & General Investment Management, instituţie londoneză care controlează active de 580 miliarde de dolari: „BCE se teme să admită că a comis o greşeală colosală când a declarat că Guvernele din eurozonă nu pot intra în faliment”.

Grecia ar putea fi însă primul stat din UE în default, iar soluţiile sunt aşteptate urgent de piaţă. Prezent la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, Josef Ackerman, CEO al Deutsche Bank, a declarat pentru CNBC că autorităţile europene şi FMI ar trebui să găsească o rezoluţie în termeni de zile. „Dacă amânăm pentru septembrie, cine ştie ce se va întâmpla peste vară cu discuţiile privind alte ţări?”, s-a întrebat Ackerman. El crede că impactul imploziei datoriei ar fi mic dacă ar fi în discuţie doar sumele datorate de statul elen, însă ceea ce nu poate fi cuantificat este efectul care va fi transmis în pieţe. Şeful Deutsche Bank a afirmat că nici bilanţul băncii pe care o conduce nu poate fi influenţat de un faliment al Greciei, dar aceasta ar avea de suferit în cazul în care sistemul financiar european ar fi blocat de neîncredere ca la căderea Lehman Brothers.

Totuşi sectorul financiar ar putea fi mai bine pregătit decât în urmă cu aproape trei ani, susţine Mark Dow, Senior Portfolio Manager la Pharo Management LLC şi fost economist la FMI şi Trezoreria SUA. El şi-a argumentat poziţia pentru CNBC spunând că este mai puţin leverage (combustibilul care ajută la propagarea şocurilor) în sistem atât la nivelul băncilor, cât şi la cel al fondurilor de investiţii.

Scapă cine poate!

– Temerea planează însă deasupra sistemului bancar. Potrivit publicaţiei britanice The Telegraph, deja două bănci londoneze şi-au redus semnificativ expunerea în piaţa interbancară a eurozonei, înaintea începerii spectacolului tragediei greceşti. Astfel, Barclays şi Standard Chartered au repatriat zeci de milioane de lire sterline în ultimele luni înainte de un aşteptat gripaj al legăturilor dintre bănci. Standard Chartered şi-a tăiat expunerea cu două treimi. Cele mai afectate de retragerea capitalului britanic par a fi băncile spaniole. Numai Barclays a raportat în aprilie o reducere la 6,4 miliarde de lire sterline a plasamentelor din Spania, care în iunie 2010 se cifrau la 7,2 miliarde de lire sterline. Pierderea de lichiditate la nivelul instituţiilor de credit iberice se vede şi pe ultimele cifre ale BCE. Acestea arată că băncile spaniole au accesat 58 miliarde de euro în mai sub formă de facilităţi de la banca centrală a eurozonei, faţă de 44 miliarde euro în aprilie.

Băncile britanice au fost indicate ca fiind cele mai vulnerabile la default al Greciei de către Sean Egan, preşedinte la Egan-Jones Rating Company, în pofida faptului că cele mai mari expuneri pe datoria suverană a statului elen le are sistemul bancar francez. Astfel, BNP Paribas are împrumuturi de 5 miliarde de euro, Société Générale 2,5 miliarde de euro, iar Credit Agricole 600 milioane de euro. Totuşi, adecvarea capitalului este mai bună decât în cazul băncilor britanice sau chiar germane. Cunoscut pentru că a dat semnale de alarmă în trecut pentru Enron, AIG, Bear Sterns şi Lehman Brothers, Egan consideră că trebuie să se producă o decantare în sistemul bancar european întrucât nu este timp şi spaţiu pentru o recapitalizare a tuturor instituţiilor de credit. „Vor fi bănci sigure şi restul băncilor”, a declarat acesta pentru CNBC.

Cine nu poate…

– Băncile greceşti au suferit o adevărată hemoragie la nivelul capitalizării bursiere în ultimele luni, vânzările investitorilor accelerându-se în iunie, când bănci importante precum National Bank of Greece şi Piraeus Bank au ajuns la podea. Acţiunea Piraeus Bank este cotată pe Bursa la Atena începând cu luna mai la un euro, după ce la declanşarea crizei elene în octombrie 2009 aceasta valora 7 euro. National Bank of Greece a fost sever sancţionată de piaţă la New York Stock Exchange, unde este listată din 1999. Cea mai veche bancă grecească, fondată în 1841, cu trei ani înainte de înfiinţarea Lehman Brothers, era cotată vineri la 1,34 USD/acţiune, faţă de cei peste 8 USD/acţiune.
Interpretarea pieţei că respectivele instituţii de credit se apropie de insolvenţă a fost reafirmată pentru CNBC de către Larry Kantor, Managing Director şi Head of Research la Barclays Capital, fost executiv la Morgan Chase. Acesta a spus că băncile germane şi franceze vor lua pierderi după default-ul suveran al Greciei, dar vor sta în picioare. „Băncile greceşti probabil nu vor rezista”, a zis Kantor.

Fără protecţie în ultimul act al piesei? – Un alt motiv de îngrijorare pentru băncile europene este necunoscuta reprezentată de eficienţa pe care o vor avea asigurările faţă de un default pe titlurile de stat greceşti. Aşa-numitele Credit Default Swap – CDS, acoperă 5 miliarde USD din datoria totală de 482 miliarde USD a statului elen, ceea ce oferă o protecţie redusă în ceea ce priveşte riscul sistemic. Problema este că nici instituţiile care au cumpărat respectivele instrumente derivate nu sunt sigure de efectivitatea lor. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, autorităţile europene caută o soluţie de restructurare a datoriei astfel încât acestea să nu activeze CDS-urile. Reprezentanţi ai pieţei spun însă că abia o astfel de variantă ar ajuta la propagarea crizei atunci când băncile vor vedea că respectivele derivate nu pot fi exercitate. Christian Dinesen spune că băncile s-ar vedea descoperite în cazul în care ar vedea că CDS-urile nu funcţionează. „Aceasta ar pune băncile într-o situaţie extrem de precară”, a declarat Dinesen pentru Bloomberg. Aceeaşi opinie a fost avansată şi de către Saul Doctor, head of credit derivative strategy la JP Morgan Londra. El spune că ar apărea o ruptură în pieţe dacă băncile îşi vor reconsidera valoarea contractelor de hedge cu care au vrut să se protejeze.

De la eurozonă, în Epoca de Piatră

– Riscul sistemic însă ar fi amplificat dacă falimentul Greciei va fi însoţit de o încercare a acestei ţări de a părăsi zona euro. Gabriel De Kock, head of US FX Strategy la Morgan Stanley, susţine că, de altfel, nici nu se poate orchestra o astfel de ieşire din eurozonă. În acest caz, chiar cetăţenii greci vor prefera euro unei drahme devalorizate şi vor scoate banii din băncile locale pentru a-i muta în bănci din Germania. „Acest lucru ar face ca toată criza Lehman Brothers să pară întâlnire la un ceai”, a declarat De Kock pentru CNBC. Invitat la postul american de televiziune, Stephen Gallo, head of market analysis la Schneider Foreign Exchange, a afirmat la rândul său că părăsirea eurozonei de către Grecia nu ar fi decât un gest unilateral de a repudia creditele, îndoielnic din punct de vedere moral. În acest caz, statul elen nu ar face nimic altceva decât ceea ce SUA şi Marea Britanie fac în momentul de faţă: devalorizare, monetizare a datoriilor şi subminare a creditorilor prin tipărire de bani. Diferenţa, în cazul Greciei, este aceea că de fapt creditorii ei nu sunt peste oceane, ci se află chiar în ţările cu care are cele mai strânse relaţii. „Devalorizând moneda, ieşind din zona euro şi tipărind bani pentru a finanţa datoria veche, nu ar face altceva decât să trimită Europa înapoi în epoca de piatră. Este exact ceea ce proiectul zonei euro a vrut să evite”, a spus Gallo. – www.promptmedia.ro, sursa – Curierul Naţional

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.