Acasă Uncategorized Europa trebuie să investească mai mult şi mai „inteligent” în cercetare şi...

Europa trebuie să investească mai mult şi mai „inteligent” în cercetare şi dezvoltare

DISTRIBUIȚI

101708 – 10062011- Potrivit concluziilor Comisiei Europene din Raportul privind competitivitatea Uniunii Inovării, pentru ca strategia Europa 2020 să poată determina o creştere economică durabilă şi inteligentă, este necesar ca nivelul de performanţă al UE în materie de inovare să fie ameliorat considerabil în numeroase sectoare. Europa trebuie să investească mai mult şi într-un mod mai „inteligent” în cercetare şi dezvoltare atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ceea ce nu numai că stimulează creşterea pe termen mediu, ci are şi un efect contraciclic în perioadele de criză. Este necesară intensificarea cooperării în domeniul cercetării în UE şi pe plan internaţional, precum şi o mai bună utilizare a rezultatelor cercetării, inclusiv printr-o protecţie mai eficace a proprietăţii intelectuale. Sistemele de învăţământ trebuie adaptate la nevoile de inovare ale întreprinderilor şi trebuie încurajate mai mult IMM-urile inovatoare şi dinamice. Este necesar să se depună eforturi concertate pentru valorificarea rezultatelor promiţătoare obţinute de Europa în domeniul inovării, în vederea soluţionării problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice. Trebuie eliminate inegalităţile dintre sexe în domeniul ştiinţei şi cercetării.

Acest raport subliniază că drumul spre Uniunea Inovării este lung, dificil şi presărat cu obstacole majore, însă confirmă că UE a adoptat politicile adecvate pentru a merge până la capăt. Punerea în practică a Uniunii Inovării la nivel european şi naţional reprezintă o necesitate absolută în plan economic, fiind la fel de importantă pentru creşterea durabilă ca şi reorganizarea finanţelor publice”, a declarat comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn.

Raportul analizează punctele tari şi punctele slabe ale sistemelor naţionale de cercetare şi inovare şi oferă elemente concrete care pot sta la baza opţiunilor strategice naţionale. Raportul se bazează pe tabloul de bord al Uniunii Inovării şi include o fişă descriptivă cu informaţii detaliate referitoare la performanţa fiecărei ţări în materie de cercetare şi inovare.

Europa trebuie să-şi accelereze investiţiile în cercetare şi inovare – În prezent, UE progresează lent spre atingerea obiectivului de a investi 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare (2,01% în 2009), însă decalajul faţă de principalii concurenţi creşte tot mai mult, mai ales din cauza faptului că întreprinderile investesc mai puţin în cercetare şi dezvoltare. În 2008, 24% din totalul cheltuielilor mondiale pentru cercetare şi dezvoltare au fost realizate în UE (29% în 1995). În raport cu PIB-ul, în Japonia sau în Coreea de Sud întreprinderile investesc de două ori mai mult decât în Europa.

În perioadele de criză economică, investiţiile acumulate în cercetare şi inovare produc un efect contraciclic – Ţările care şi-au intensificat investiţiile în cercetare şi inovare au perspective mai bune de ieşire din criză. În 2009, şaptesprezece state membre au reuşit să-şi menţină sau să-şi mărească bugetul pentru cercetare şi dezvoltare, iar în 2010 numărul lor era şaisprezece.

Investiţiile în inovare trebuie să fie mai „inteligente” – Țările cu cele mai bune performanţe în materie de inovare şi-au concentrat investiţiile asupra unei strategii de specializare inteligente, care combină politicile de stimulare a ofertei (cum sunt subvenţiile publice pentru învăţământul superior, cercetarea şi dezvoltarea în sectorul întreprinderilor, capitalul de risc şi infrastructurile ştiinţifice şi tehnologice) şi politicile de stimulare a cererii (cum sunt achiziţiile publice de produse inovatoare, standardizarea bazată pe performanţe şi reglementarea proconcurenţială a pieţelor produselor).

Formarea personalului cu înaltă calificare trebuie să corespundă necesităţilor întreprinderilor – Numai 46 dintre cercetătorii din UE lucrează în sectorul întreprinderilor (80% în SUA). Statele membre ar trebui să-şi adapteze sistemele de învăţământ astfel încât să sporească acest procent, garantând totodată o mai bună satisfacere a necesităţilor întreprinderilor.

Integrarea şi internaţionalizarea cercetării duce la creşterea randamentului investiţiilor – Internaţionalizarea şi producţia eficientă de excelenţă ştiinţifică se consolidează reciproc. Fluxurile de cunoştinţe din interiorul Europei (respectiv fluxurile de studenţi, cooperarea în materie de co-publicaţii şi co-brevete) constituie un atu important şi urmează să fie îmbunătăţite ulterior, ca urmare a finalizării Spaţiului European de Cercetare. Aceste fluxuri sunt însă concentrate într-un număr restrâns de ţări vest-europene.

Existenţa unor condiţii-cadru nefavorabile împiedică transformarea cunoştinţelor în produse şi servicii comercializabile – Europa pierde tot mai mult teren în ce priveşte exploatarea rezultatelor activităţii de cercetare. UE este cel mai mare producător mondial de publicaţii ştiinţifice supuse evaluării inter pares (29% în 2009), însă în Japonia şi Coreea de Sud ritmul de creştere a numărului de cereri de brevete depuse în temeiul Tratatului de Cooperare în domeniul Brevetelor (PCT) este aproape dublu faţă de cel din UE. Jumătate dintre statele membre nu produc deloc brevete de înaltă tehnologie validate de Oficiul European de Brevete (OEB). Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a proteja şi gestiona într-un mod mai rentabil proprietatea intelectuală. Brevetul comunitar negociat în prezent va constitui un important punct de plecare.

Europa dispune de un potenţial important în materie de invenţii tehnologice capabile să soluţioneze problemele societăţii – În 2007, UE a înregistrat 40% dintre brevetele legate de tehnologiile de combatere a schimbărilor climatice. Acest lucru demonstrează că investiţiile orientate în cercetare şi demonstraţie, realizate în sectoare-cheie, combinate cu măsurile de sprijinire a dezvoltării pieţelor, pot duce la realizarea de noi tehnologii şi inovaţii. Acesta este spiritul parteneriatelor europene pentru inovare lansate de Uniunea Inovării.

Avem nevoie de IMM-uri mai inovatoare şi mai dinamice – UE trebuie să recupereze distanţa faţă de SUA în ceea ce priveşte intensitatea cercetării în sectoarele de înaltă şi medie tehnologie. Cu alte cuvinte, are nevoie de schimbări structurale, atât inter-, cât şi intrasectoriale. Unele ţări europene, precum Austria şi Danemarca, au realizat această schimbare structurală trecând la o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaştere. De asemenea, multe dintre aceste ţări şi-au revenit cu mai mult succes din criza economică. Elementele comune care stau la baza acestui succes sunt existenţa unor IMM‑uri inovatoare şi dinamice, valorificarea excelenţei ştiinţifice din sectorul cercetării publice şi realizarea unor condiţii-cadru favorabile introducerii de noi cunoştinţe pe piaţă.

O dată la doi ani, Raportul privind competitivitatea Uniunii Inovării, care vizează toate cele 27 de state membre UE, precum şi şase ţări associate, va contribui la strategia Europa 2020 printr-o analiză statistică şi economică aprofundată a principalelor elemente ale unui sistem de cercetare şi inovare eficient. Aceasta este prima ediţie în cadrul iniţiativei „O Uniune a inovării” şi înlocuieşte fostul Raport privind Ştiinţa, Tehnologia şi Competitivitatea. – www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.