102812 – 20072011 – Comisia Europeană a adoptat miercuri„Agenda europeană pentru integrarea resortisanţilor din ţările terţe” în vederea consolidării beneficiilor economice, sociale şi culturale aduse de către migraţie Europei. Agenda pune accentul pe participarea deplină a migranţilor în toate sectoarele vieţii colectivităţilor şi subliniază rolul esenţial al autorităţilor locale.
Astăzi a fost prezentat şi sondajul calitativ Eurobarometru privind integrarea, realizat în această primăvară şi care a permis un schimb deschis de opinii între cetăţenii UE şi migranţi, reflectând faptul că aceştia împărtăşesc o serie de opinii cu privire la integrare. Există un consens larg în ceea ce priveşte importanţa interacţiunii la locul de muncă, în şcoli, şi privind contribuţia migranţilor la cultura locală. Ambele grupuri chestionate sunt de acord cu privire la elementele care favorizează procesul de integrare: învăţarea limbii, găsirea unui loc de muncă şi înţelegerea culturii locale.
Atât cetăţenii UE, cât şi migranţii care au participat la sondaj, au fost de acord că sunt necesare eforturi mai intense din partea tuturor părţilor implicate pentru a beneficia de avantajele imigraţiei. Lipsa competenţelor lingvistice şi segregarea la care sunt supuşi migranţii din zonele defavorizate sunt percepute ca principalele obstacole în calea integrării. Aceste aspecte necesită o acţiune coerentă şi decisă din partea tuturor actorilor implicaţi.
Dacă este bine gestionată, diversitatea generată de migraţie poate reprezenta un avantaj competitiv şi o sursă de dinamism pentru economiile europene. Dacă UE doreşte să atingă obiectivul de creştere a nivelului de ocupare a forţei de muncă la 75 % până în anul 2020, este esenţial să se înlăture obstacolele din calea accesului migranţilor la locuri de muncă, cu atât mai mult cu cât forţa de muncă europeană este în scădere, ca urmare a problemelor demografice cu care se confruntă UE.
Forţa de muncă a Uniunii Europene va scădea cu aproximativ 50 de milioane până în 2060, în comparaţie cu 2008 – în 2010, existau 3,5 persoane apte de muncă (între 20-64 de ani) pentru fiecare persoană de 65 de ani sau mai mult; în 2060 se preconizează ca acest raport va fi de 1,7/1. De exemplu, în ceea ce priveşte viitoarea cerere de personal pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, Agenda Comisiei privind noi competenţe şi locuri de muncă, prezentată în 2010, preconizează că, până în 2020, în sectorul sănătăţii, va exista un deficit de aproximativ 1 milion de profesionişti şi de aproximativ 2 milioane, dacă sunt luate în considerare şi profesiile adiacente sectorului.
Asigurarea faptului că migranţii se bucură de aceleaşi drepturi şi au responsabilităţi similare cetăţenilor UE se află în centrul acestui proces de integrare. Discriminarea şi nerecunoaşterea educaţiei şi a experienţei dobândite în afara UE sunt unele dintre obstacolele din cauza cărora migranţii sunt expuşi riscurilor şomajului, subocupării şi exploatării.
Procesul de integrare trebuie să înceapă acolo unde oamenii se întâlnesc în mod cotidian (la locul de muncă, în şcoli, în zonele publice etc). Măsurile de consolidare a participării democratice ar trebui să includă formarea şi îndrumarea, facilitarea accesului migranţilor la vot în alegerile locale, crearea de organisme consultative locale, regionale şi naţionale sau încurajarea spiritului antreprenorial, a creativităţii şi inovării.
Competenţele lingvistice conduc la oportunităţi profesionale mai bune, contribuie la crearea de contacte sociale şi oferă migranţilor independenţă. Acesta este un aspect foarte important pentru femeile migrante care, în caz contrar, pot fi destul de izolate. Agenda europeană pentru integrare subliniază că formarea lingvistică şi programele introductive trebuie să fie accesibile din punct de vedere financiar şi geografic.
Procesul de integrare necesită o colaborare strânsă între guvernele naţionale, care rămân responsabile de definirea politicilor lor de integrare, autorităţile locale sau regionale şi actorii nestatali, care pun în aplicare măsurile de integrare pe teren. UE susţine aceste măsuri prin intermediul instrumentelor de care dispune, iar viitoarea finanţare a UE ar trebui să se axeze mai mult pe promovarea integrării la nivel local.
Pentru a consolida coordonarea şi schimbul de cunoştinţe, Comisia elaborează un set de instrumente europene flexibile, constând în module de integrare pentru sprijinirea politicilor şi practicilor din statele membre. Acestea se bazează atât pe experienţele pozitive, cât si pe cele cu negative în materie de susţinere a integrării, de exemplu organizarea unor cursuri introductive şi de limbi străine, asigurarea unui angajament mai puternic din partea societăţii gazdă şi intensificarea participării migranţilor. Aceste module pot fi adaptate la nevoile statelor membre, regiunilor şi oraşelor. De asemenea, au fost identificaţi indicatori comuni europeni în vederea monitorizării rezultatelor politicilor de integrare.
Prezenta comunicare răspunde unei solicitări formulate în cadrul Programului de la Stockholm, care invita Comisia să intensifice coordonarea şi să îmbunătăţească instrumentele şi structurile pentru efectuarea schimbului de cunoştinţe în domeniul integrării.
Comunicarea se bazează pe noul temei juridic introdus în Tratatul de la Lisabona, menit să stimuleze şi să sprijine acţiunile statelor membre privind promovarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe care locuiesc în mod legal pe teritoriul UE, cu excepţia armonizării legislaţiei. – www.promptmedia.ro
