103544 – 26082011– Libera circulaţie a persoanelor între statele membre UE reprezintă unul dintre cele mai tangibile succese din ultimii 60 de ani de integrare europeană, aducând beneficii importante cetăţenilor UE, statelor membre şi economiei europene în ansamblul său. Europenii profită în fiecare zi de dreptul lor la libera circulaţie: întreprind, ca turişti, aproximativ 1,25 miliarde de călătorii în scop turistic pe teritoriul UE în fiecare an. Un sondaj recent a arătat că, pentru 48% dintre cetăţenii europeni, dreptul la liberă circulaţie şi şedere în Uniunea Europeană este cel mai important drept pe care îl au .
Comisia Europeană este puternic angajată în aplicarea eficace a normelor UE în materie de liberă circulaţie în toate statele membre. Acesta este motivul pentru care Comisia adoptă o poziţie fermă în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor legate de transpunerea în legislaţia naţională, de către statele membre, a Directivei UE din 2004 privind libera circulaţie a persoanelor, astfel încât cetăţenii europeni să beneficieze pe deplin de drepturile lor. Unele evenimentele care au avut loc anul trecut au scos la lumină probleme importante legate de respectarea garanţiilor procedurale şi de fond prevăzute de Directiva UE privind libera circulaţie a persoanelor. Prin urmare, Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că toate cele 27 de state membre respectă pe deplin drepturile la liberă circulaţie ale cetăţenilor UE.
La un an de la adoptarea acestor măsuri, datorită presiunii politice constante, Comisia a obţinut rezultate concrete: 16 state membre fie au oferit un răspuns la toate preocupările exprimate de Comisie, fie au elaborat modificări legislative pentru a garanta respectarea deplină a dispoziţiilor directivei. Pentru restul statelor membre, Comisia a iniţiat sau are în vedere iniţierea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în temeiul tratatelor UE.
Dreptul la libera circulaţie este unul dintre drepturile cele mai apreciate de către cetăţenii UE”, a declarat vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiţie. „Doresc să mă asigur că toţi cetăţenii UE se pot bucura efectiv de acest drept. Evenimentele care au avut loc vara trecută au reprezentat un semnal de alarmă pentru Europa. Comisia nu va ezita să ia poziţie în cazul în care statele membre nu aplică în mod corect acest drept fundamental, în special în ce priveşte garanţiile procedurale care protejează cetăţenii UE de o decizie de expulzare arbitrară sau disproporţionată. Mă declar mulţumită că majoritatea statelor membre au transpus integral normele UE în materie de liberă circulaţie. Sper ca şi celelalte ţări să facă acelaşi lucru cât mai repede. Comisia Europeană va rămâne foarte vigilentă până ce toate statele membre vor răspunde pe deplin preocupărilor exprimate de Comisie în domeniul legislaţiei”.
Din vara anului 2010, au fost identificate de către Comisie, şi discutate în cadrul reuniunilor bilaterale cu statele membre, 786 de probleme. Comisia a precizat că, în cazul în care acestea nu sunt soluţionate, va fi inevitabilă demararea procedurilor de constatare a încălcării legislaţiei UE. Prin urmare, 711 probleme (aproximativ 90%) au fost soluţionate prin dialog şi/sau prin prezentarea de proiecte de modificări legislative de către statele membre. Numai 75 de probleme rămân nesoluţionate şi fac, la ora actuală, obiectul procedurii de constatare a încălcării legislaţiei UE. În cazul Franţei, guvernul a adoptat la 16 iunie modificările legislative impuse de către Comisie pentru a asigura conformitatea cu Directiva privind libera circulaţie a persoanelor, inclusiv garanţiile care protejează cetăţenii UE împotriva expulzărilor arbitrare sau a tratamentului discriminatoriu. Comisia continuă să colaboreze cu restul ţărilor, pentru a soluţiona problemele cărora nu li s-a găsit încă o rezolvare, cum ar fi intrarea şi şederea membrilor de familie, permisele de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe, precum şi garanţiile împotriva expulzărilor.
În perioade dificile din punct de vedere economic, unele state membre pot fi tentate să ia măsuri discriminatorii care îi afectează pe cetăţenii UE sau pe membrii familiilor acestora. Directiva UE privind libera circulaţie a persoanelor oferă însă suficiente garanţii pentru a se asigura că exercitarea de către cetăţeni a dreptului lor la liberă circulaţie nu reprezintă o povară disproporţionată pentru bugetul unui stat membru. Astfel, acţiunile naţionale unilaterale în acest domeniu nu îşi au locul.
Comisia este hotărâtă să înlăture ultimele obstacole cu care se confruntă cetăţenii UE în exercitarea drepturilor lor, astfel cum se prevede în primul Raport UE privind cetăţenia publicat în octombrie 2010. Întreprinderile şi cetăţenii au obţinut avantaje importante pe măsură ce UE a înlăturat rând pe rând obstacolele interne din calea liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor şi persoanelor. În perioada 2004-2007, creşterea mobilităţii forţei de muncă sub influenţa noilor ţări care au aderat la UE a determinat o creştere a Produsului Intern Brut al UE cu aproximativ 40 de miliarde de euro. UE trebuie să construiască mai departe având la bază aceste realizări, astfel încât toată lumea – de la turişti şi studenţi la lucrători şi proprietari de întreprinderi mici – să poată beneficia cu adevărat de un spaţiu european de libertate, securitate şi justiţie.
La 25 august 2010, vicepreşedintele Reding a afirmat, referindu-se la situaţia drepturilor la liberă circulaţie ale cetăţenilor UE: „Este evident că persoanele care încalcă legea trebuie să suporte consecinţele. Şi este, totodată, clar că nimeni nu ar trebui să fie expulzat doar pentru că este de etnie romă.”.
Până la sfârşitul anului 2010, Portugalia şi Finlanda au răspuns preocupărilor Comisiei fie în cadrul unui dialog bilateral, furnizând un număr suficient de clarificări cu privire la problemele semnalate, fie prin intermediul adoptării de legi care asigură conformitatea cu dispoziţiile directivei. 14 state membre (Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Olanda, România, Slovacia şi Slovenia) au prezentat între timp proiecte de modificări legislative, inclusiv calendare precise pentru adoptarea şi intrarea în vigoare rapidă a acestora, pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind libera circulaţie. Comisia examinează în prezent aceste documente, dar şi detaliile măsurilor pe care Danemarca şi Olanda le-au prevăzut sau le-au adoptat recent pentru a asigura conformitatea deplină cu legislaţia UE. În ceea ce priveşte problemele rămase nerezolvate cu celelalte state membre, în perioada martie – iunie 2011, au fost demarate proceduri de constatare a încălcării legislaţiei UE împotriva Austriei, Ciprului, Republicii Cehe, Germaniei, Maltei, Lituaniei, Spaniei, Suediei, Poloniei şi Marii Britanii. Situaţia liberei circulaţii în Belgia este, în prezent, analizată de către Comisie.
Principalele problemele legate de transpunerea şi punerea în aplicare incompletă sau incorectă se referă la trei aspecte principale: intrarea şi şederea membrilor de familie, inclusiv a partenerilor; eliberarea vizelor şi a permiselor de şedere pentru membrii de familie ai resortisanţilor ţărilor terţe; garanţiile împotriva expulzărilor.
Etapele următoare – Comisia va urmări îndeaproape modul în care statele membre care au anunţat că vor adopta proiecte legislative îşi onorează angajamentele. În cursul anului 2012, Comisia va evalua transpunerea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor directivei în toate statele membre, obţinând astfel informaţii pentru redactarea, în 2013, a unui raport cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind libera circulaţie, care va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului.
Situaţia actuală a integrării romilor – La data de 5 aprilie 2011, Comisia a propus un cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romillor. Acest cadru va contribui la orientarea politicilor naţionale privind romii şi la mobilizarea fondurilor disponibile la nivelul UE pentru sprijinirea eforturilor de integrare. Cadrul se axează pe patru domenii prioritare: accesul la educaţie, locuri de muncă, sănătate şi locuinţe. Statele membre ar trebui să stabilească obiective naţionale specifice de integrare a romilor, care să reflecte dimensiunea populaţiei lor rome şi situaţia actuală a politicilor lor de integrare. Pentru a susţine eforturile naţionale, sunt disponibile fonduri UE şi un cadru juridic solid de combatere a discriminării. Cu ocazia adoptării cadrului UE, vicepreşedintele Reding a declarat: „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este ca statele membre să contribuie la garantarea faptului că toţi copiii romi termină cel puţin şcoala primară.”
În ultimul an, Comisia a continuat să lucreze în strânsă colaborare cu statele membre pentru a facilita folosirea fondurilor structurale, în special a Fondului Social European (FSE), pentru sprijinirea incluziunii romilor. În Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi România au fost organizate seminarii bilaterale care au permis schimbul de expertiză şi bune practici în ceea ce priveşte proiecte FSE de succes.
La data de 24 iunie 2011, Consiliul European a adoptat cadrul UE propuse de Comisia Europeană pentru strategiile naţionale de integrare a romilor . Toate cele 27 de guverne naţionale trebuie să prezinte Comisiei, până la sfârşitul anului 2011, strategiile lor naţionale de integrare a romilor. Comisia, cu sprijinul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, va evalua aceste planuri şi va prezenta un raport în acest sens în primăvara anului viitor.
În vara acestui an, proiectul „Colorful but colorblind” – cofinanţat de Uniunea Europeană şi menit să combată prin creaţii cinematografice stereotipurile referitoare la romi – a primit un prestigios premiu din partea Societăţii Jurnaliştilor Profesionişti din SUA. – www.promptmedia.ro
